PNL se preface că umblă la pensiile speciale, dar exclude de la impozitare grosul acestor pensii, obţinute de foştii militari, poliţişti şi angajaţi de la servicii secrete

♦ PNL a depus un proiect care vizează impozitarea cu 10% a pensiilor speciale cuprinse între 2.001 şi 4.000 lei, cu 60% a celor cuprinse între 4.001 şi 7.000 lei şi cu 95% a pensiilor speciale care depăşesc 7.000 lei ♦ Doar că foştii poliţişti, militari şi angajaţi de la servicii secrete care se pensionează la 40-45-50 de ani sunt exceptaţi de la lege, ceea ce face ca proiectul să aibă doar „efect de scenă“ şi un impact financiar nesemnificativ.

Parlamentarii partidului de guvernământ, PNL, au depus miercuri un proiect prin care propun impozitarea progresivă a pensiilor speciale de la 10 până la 95%, cu excepţia pensiilor foştilor militari, poliţişti şi angajaţi de la servicii secrete.

Propunerea vizează impozitarea cu 10% a pensiilor speciale cuprinse între 2001 şi 4000 lei, cu 60% a celor cuprinse între 4001 şi 7000 lei şi cu 95% a pensiilor speciale care depăşesc 7000 lei.

Liderul grupului PNL de la Camera Deputaţilor, Florin Roman, a spus, citat de Mediafax: „Este vremea solidarităţii şi a constrângerilor pentru toată lumea, inclusiv a celor care, beneficiind de pensii speciale, pot contribui la efortul financiar de care are nevoie România acum“.

Potrivit sursei citate, „economiile“ rezultate din impozitarea pensiilor speciale vor merge pentru achiziţionarea de aparatură medicală, echipamente şi materiale sanitare, dar şi pentru stimularea financiară a personalului aflat în prima linie a războiului cu epidemia.

Nu intră în categoria supusă impozitării progresive poliţiştii şi militarii, beneficiari ai unor pensii militare. Însă pensiile militarilor şi ale poliţiştilor înseamnă 90% din toate pensiile speciale. În plus, din punct de vedere juridic, suntem în faţa unei probleme complicate pentru că, în urmă cu zece ani, tot în criză, guvernul Boc intenţiona să reducă pensiile cu 15%, iar Curtea Constituţionlă a spus că pensia este un bun câştigat (oamenii au contribuit la pensii, prin urmare pensia înseamnă o acumulare, nu un dar al guvernului) şi nu poate fi redusă. Acum “pensia specială” nu este “o acumulare” pentru că nu există o legătură între nivelul de contribuţie şi pensie, aceasta fiind  un procent din venitul beneficiarului, stabilit administrativ.

Dacă îi excludem din rândul “specialilor” pe foştii poliţişti şi foştii militari, mai rămân în jur de 9.300 de persoane care beneficiază de pensii speciale  (judecători şi procurori; personal auxiliar de specialitate din parchete şi instanţe; personal diplomatic şi consular, personal al Curţii de Conturi sau funcţionari publici parlamentari). Impozitând aceste pensii cu până la 90% peste nivelul contributivităţii  (pensiile speciale înseamnă 9-10 mld. lei din volumul de pensii de 90 mld. lei la nivelul lui 2019), la buget ar putea intra în jur de un mil­i­ard de lei – o sumă insignifiantă faţă de nivelul copleşitor al nevoilor bugetului.

Şi USR a depus un proiect de lege asemănător. Acesta prevede un impozit de 90% pentru toate pensiile speciale de peste 3.500 de lei şi un impozit de 10% pentru pensiile speciale între 2.000 şi 3.500 de lei.

„Pensia minimă în România este de 704 lei, iar cea mai mare pensie specială depăşeşte 70.000 de lei, ceea ce înseamnă de aproximativ 100 de ori mai mult. O discrepanţă uriaşă este şi între pensia medie din sistemul public, în prezent 1.247 de lei, şi pensia medie din sistemele speciale, care variază între 4.000 de lei şi 19.000 de lei“, informa recent USR.

Guvernul liberal nu s-a decis însă dacă mai majorează de la 1 septembrie pensiile publice, cu 40%, ceea ce înseamnă doar pentru ultimele trei luni din an un efort bugetar de 25 de miliarde de lei.

iulian.anghel@zf.ro