Strategii anticriză: Ungaria vrea să lupte aruncând în duşman cu datorii, guvernul polonez este acuzat că lasă muncitorii să suporte costurile salvării, iar Spania lucrează la un venit de bază universal pentru ajutarea familiilor

Autor: Bogdan Cojocaru 06.04.2020

Gu­vernele lumii se întrec în a produce me­canisme de ajutor pentru sec­toa­re­le economice blocate de pandemia de COVID-19 şi pentru angajaţii care ris­că să rămână fără loc de muncă şi ve­nituri.

Guvernul Ungariei a anunţat un plan despre care spu­ne că este echivalent cu 18-22% din PIB-ul ţării. Criticii atrag atenţia că cea mai mare parte a fon­du­ri­lor nu vine de la buget şi nici măcar nu există încă. În Polonia, planul de salvare prevede ca statul să con­tri­bu­ie cu doar jumătate la salariul angajatului ame­nin­ţat cu pierderea locului de muncă, ceea ce a indignat opo­ziţia, care spune că până la urmă tot omul de rând tre­buie să ţină în viaţă economia. Aceasta în timp ce Spania, una dintre ţările cel mai dur afectate de criză, ia în considerare lansarea unui venit universal de ba­ză.

Guvernul ungar pregăteşte de câteva săptămâni un pachet de măsuri de salvare a economiei, iar aces­ta va fi prezentat astăzi de premierul Viktor Orban, care a subliniat în repetate rânduri impor­tanţa de a face o prioritate din protejarea locurilor de muncă. Măsurile luate anterior de guvern ar echivala cu 6% din PIB, potrivit unei statistici incomplete, dar rostogolite prin presa est-europeană, realizate de revista Quartz pe baza unor cifre adunate de Fondul Monetar Internaţional. De menţionat aici este că nici Quartz şi nici FMI nu au cuantificat toate măsurile anticriză anunţate de guvern, instituţia finan­ciară internaţională făcând doar o trecere în revistă a acestora. Însă, cu un nivel de 6% din PIB, Ungaria stă la coada clasa­mentului, eclipsată de scoruri ca 28,5% din PIB prezentate pentru Germania. Cu nive­lul de 18-22% comunicat expres de Budapesta, Un­ga­ria s-ar număra printre campioni. De altfel, acesta ar fi cel mai mare pachet de sti­mu­lare din istoria ţării. Cu zeci de mii de locuri de muncă pier­dute în martie, Orban a explicat că pachetul de stimulare economică trebuie să creeze tot atâtea posturi pe cât criza distruge. „Va fi introdus un Fond de pandemie“, a afirmat el, precizând că Ungaria nu se va alătura statelor care aruncă în lupta cu criza fonduri nelimitate. Orice ban cheltuit acum va trebui câştigat mai târziu. „Nu vreau ca ţara mea să devină o economie dependentă de ajutor deoarece acest lucru înseamnă credite şi îndatorare“, a explicat Orban. Din declaraţiile şefului de cabinet al premierului, Gergely Gulyas, reiese că pachetul de măsuri de salvare însumează 27,5 miliarde de euro, notează Reuters.

Planul include lansarea unui fond de 1,9 miliarde de euro special creat pentru lupta cu COVID-19 care include contribuţii de la bănci şi retailerii inter­naţionali. Băncile sunt aşteptate să participle cu 152 milioane euro, iar com­paniile internaţionale de retail cu 99,5 milioane euro. Un alt fond, de 3,7 mili­ar­de de euro, a fost creat pentru susţinerea efor­tu­rilor de salvare a economiei şi locurilor de muncă.

La planurile de salvare sunt obligate să contri­buie toate primăriile - noul primar al Budapestei este din opoziţie. Acestea vor ceda guvernului central toate veniturile încasate din impozitul pe auto­v­ehi­cu-le, ceea ce înseamnă 92,5 milioane euro. Apoi, stra­te­gia prevede înjumătăţirea sprijinului dat de guvern par­tidelor politice parlamentare, ceea ce va elibera 3,2 milioane de euro. Aici trebuie spus că par­tidul de gu­vernământ, condus de Orban, îşi plăteşte cam­pa­niile cu fonduri din bugetul de stat, iar le­găturile din­tre acest buget şi trezoreria de partid sunt obscure. Ca o ex­cepţie la încăpăţânarea lui Orban de a nu aju­ta salariaţii, angajaţii din sănătate vor primi un bonus ex­cep­ţional de 1.400 de euro şi din noiem­brie o majorare salarială de 20%.

Sistemul de sănă­tate de stat din Ungaria suferă de mult timp de o he­mo­ragie de angajaţi din cauza salariilor mici, pro­blemă cu care se confruntă de altfel toate statele mai să­race din regiune. Şeful de cabinet Gulyas a vorbit des­pre „sume de bani de ne­cuprins“ pe care guvernul şi banca centrală le vor inj­ecta în economie. Însă fon­du­ri­le alocate de la bu­get pentru mecanismul de sal­vare eco­nomică, de 3,7 miliarde euro, sunt echi­va­lente cu doar 6% din buget. Restul de bani va veni, se pare, de la banca cen­trală, care pentru a-i obţine va emite obligaţiuni, a remarcat hvg.hu.

În Polonia, parlamentul a aprobat săptămâna trecută un pachet de sprijin economic guvernamental de 46 de miliarde de euro - „scutul anticriză“, după cum îi spune partidul aflat la guvernare. Scopul este ajutarea companiilor şi angajaţilor, dar şi injectarea de fonduri în sistemul de sănătate. Însă pentru mulţi salariaţi, salvarea a venit prea târziu. Polonia a fost lovită de un val masiv de disponibilizări la sfârşitul lunii trecută, iar criticii guvernului spun că măsurile de sprijin au forţă mult prea mică, scrie Balkan Insight. Un element cheie al mecanismului de sprijin este ajutarea companiilor să plătească salariile. În acest sens, guvernul acţionează pe două direcţii. Astfel, guvernul contribuie cu până la jumătate la salariul minim lunar de 568 euro sau cu până la jumătate la salariul de dinainte de criză dacă firma reduce programul de lucru cu 20% - contribuţia nu depăşeşte 40% din salariul mediu. Liber-profesioniştii şi cei cu contracte temporare pot primi o plată excepţională de 450 de euro dacă veniturile le scad, în timp ce firmele cu până la nouă angajaţi sunt scutite de la plata contribuţiilor la asigurări sociale timp de trei luni. Un studiu al grupului patronal Pracodawcy RP a găsit că o treime dintre firmele poloneze şi-au redus personalul în martie, iar două treimi se aşteaptă să efectueze disponibilizări în următoarele trei luni.

Criticii guvernului, cum ar fi Maciej Konieczny, parlamentar al unui partid de stânga, spune că din nou, „la fel ca în 2008, muncitorii şi cei săraci plătesc costurile crizei“. Măsurile luate de guvern înseamnă aruncarea a milioane de oameni în sărăcie, ceea ce va duce la scăderea consumului şi agravarea crizei. Un sondaj efectuat de IMAS International a găsit că 59% dintre polonezi se tem că li se va reduce salariul, iar 38% de pierderea locului de muncă. Circa 16% dintre participanţi au spus că sunt în şomaj tehnic, în concediu fără plată, medical sau primesc asistenţă pentru îngrijirea copilului. Un alt studiu a găsit că mai mult de jumătate din familii se tem pentru supravieţuirea lor în următoarele 12 săptămâni.

În Spania, unde Covid-19 a ucis peste 10.000 de persoane, guvernul lucrează la lansarea unui venit universal de bază cât mai curând posibil ca parte a unei strategii de atenuare a afectelor distructive pentru economie ale pandemiei, potrivit Bloomberg. Proiectul se va concentra pe asistenţă dată familiilor.

Citiţi AICI ediţia ZF E-paper de miercuri