Băncile centrale inundă pieţele cu bani pentru a calma furtuna cauzată de virus, în timp ce politicienii se împiedică în stereotipuri

Băncile centrale recurg în prezent la toate mijloacele pen­tru a-şi proteja economiile de pandemie. Autorităţile financiare au eliberat capital de aproximativ 500 miliarde de dolari pentru bănci la nivel mondial pentru a le ajuta să absoarbă impactul pandemiei de COVID-19, potrivit cal­culelor Financial Times.

Pe lângă această măsură, băncile centrale susţin băncile prin injectarea unor volume vaste de credite ultra ieftine în sistemul bancar şi reducerea volumului de rezerve sau active lichide pe care acestea trebuie să le deţină.

Banca Centrală Europeană a eliberat luna trecută capital de 120 miliarde de euro la cele 117 bănci pe care le super­vi­zează. Între timp, miniştrii din zona euro se chinuie să ajungă la un compromise cu privire la un amplu pachet de salvare.

Prin relaxarea cerinţelor de capital în ultimele săptămâni, bancherii centrali vor să susţină fluxul de credite către com­panii şi gospodării şi să atenueze impactul economic al carantinelor în masă instituite pentru încetinirea răspândirii virusului. Capitalul eliberat le asigură băncilor capacitatea de a acorda credite suplimentare de 5.000 miliarde de dolari la nivel mondial.

Acţiunile evidenţiază speranţa strategilor că băncile vor juca un rol mai constructiv decât în criza financiară din 2008, când au fost în mare măsură considerate a reprezenta sursa multor probleme.

În zona euro, ţări ca Germania, Franţa şi Olanda au mers dincolo de măsurile anunţate de BCE, anulând cerinţele de „zile negre“ instituite la nivel naţional şi oferind băncilor naţionale un plus de flexibilitate.

Între timp, miniştrii de finanţe ai zonei euro vor încerca să ajungă la un acord cu privire la un pachet de urgenţă care să protejeze ţările, companiile şi cetăţenii de impactul pandemiei. Planul, cu focus pe Mecanismul de Stabilitate, Banca Europeană de Investiţii şi o nouă schemă de reasigurare de şomaj a Comisiei Europene, are o valoare totală de aproximativ 500 de miliarde de euro.

La începutul lunii martie, preşedinta BCE Christine Lagarde transmitea politicienilor europeni că trebuie la rândul lor să acţioneze pentru protejarea economiilor.

Însă soarta pachetului este nesigură în condiţiile în care Italia, Spania şi Franţa şi aliaţii lor fac presiune pentru măsuri adiţionale pe termen lung, implicând emiterea în comun de titluri publice de datorie pentru cheltuielile post-coronavirus. Germania şi aliaţii săi nordici, prudente în privinţa a tot cee ace înseamnă datorie, se opun unor astfel de măsuri.