Cele 8,5 milioane de gospodării cheltuie 100 mld. euro pe an, în primul rând pe mâncare şi utilităţi. De pilonul consumului de bază se poate agăţa restul economiei pentru relansare

♦ Cheltuielile populaţiei sunt de aproape 100 de miliarde de euro anual în contextul în care există 8,5 milioane de gospodării în România, iar suma medie lunară este de 4.300 de lei (circa 900 de euro) pentru fiecare familie ♦ Veniturile medii lunare per gospodărie sunt de 4.999 de lei (1.050 de euro), potrivit Institutului Naţional de Statistică ♦ Veniturile ar putea scădea în contextul pandemiei de Covid-19, după mai mulţi ani de creşteri salariale şi implicit ale puterii de cumpărare ♦ O asemenea evoluţie a veniturilor ar atrage după sine şi o reconfigurare a cheltuielilor populaţiei ♦ În România cea mai mare parte a cheltuielilor - peste 60% - sunt de consum, cu mâncarea care atârnă greu în total, semn că românii nu îşi permit încă prea multe vacanţe sau ieşiri în oraş prin comparaţie cu locuitorii din Occident ♦ Tot pentru a ilustra diferenţa de nivel de trai, cheltuielile de investiţii sunt minime în România, doar 0,3% din totalul celor 4.300 de lei consumaţi lunar de o gospodărie ♦ Astfel, o reducere a cheltuielilor ar putea însemna o orientare a consumatorilor către produse alimentare mai ieftine, spre exemplu, dat fiind că nu există spaţiu mare de manevră în alte sectoare precum educaţie sau recreere. „A scăzut şi va mai scădea consu­mul pentru bunurile nealimentare, adică îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă. Tot ce nu ţine de viaţa de zi cu zi va înregistra un declin, dar vor fi scăderi şi pe partea de achiziţii de alimente, mai exact la anumite pro­duse. Cred că serviciile de igienă vor creşte, adică frizeriile şi saloanele de coafură. Industriile din agricultură vor creşte şi ele, dar şi serviciile care pot fi făcute prin intermediul internetului“, spune Adrian Benţa, consultant fiscal. În structura cheltuielilor de con­sum se remarcă - şi s-a remarcat întot­dea­una - în România o orientare a ba­ni­lor către bunuri de strictă necesitate precum mâncarea sau utilităţile. Acest lucru face ca suma alocată recreerii, ieşitului în oraş, vacanţelor sau chiar educaţiei să fie extrem de mică. În Occident pe de altă parte, aceste categorii de consum primeau - până la actuala pandemie - sume mai mari, deci cântăreau mai greu în buget. În condiţiile în care un român chel­tuie doar 13 lei lunar pe educaţie şi 58 de lei pe vacanţe şi ieşit în oraş, la ne­­voie o reducere a cheltuielilor se va fa­ce masiv în alte zone. În România cea mai mare parte a banilor merge că­tre alimente şi băuturi non alcoolice - circa 840 de lei lunar per gospodărie, ceea ce înseamnă că aici consumatorii s-ar putea reorienta. Mai exact, după mai mulţi ani de majorare a salariilor şi de creştere a puterii de cumpărare, în care consumul se premiumizase - ro­mâ­nii se orientau către produse mai scum­pe -, e posibil ca în contextul Covid-19 să se îndrepte din nou către bu­nuri mai ieftine. „Actualmente cunoaştem cu certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de instalarea restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără mai puţin şi uşor mai ieftin“, confirmă şi Ciprian Roşca, director comercial al producătorului de vin Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de profil din România. Produsele alimentare de bază şi cele care îşi fac loc în mod curent în co­şul de consum vor fi cel mai puţin afec­tate. Mai exact, chiar dacă consu­ma­torii se vor orienta către alte bran­duri mai ieftine, aceste produse nu vor dis­părea de tot. Articolele considerate de răsfaţ însă, vor fi tăiate temporar de pe listă. „În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore în obiceiul de consum în ceea ce priveşte alimentaţia de bază, nu estimăm o scă­dere foarte mare faţă de anul tre­cut, pentru că peste 80% din ceea ce vindem sunt alimente de bază“, spu­ne Irina Măndoiu, directorul co­mer­cial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria lactatelor de pe plan local. Ea adaugă că în opinia sa vor suferi foarte mult partea de desert şi partea de produse on the go. Acestea vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi semnificative. „Dacă bugetul de mâncare va fi mai redus, atunci cu siguranţă consumatorii se vor îndrepta către mărcile proprii ale retailerilor, spre branduri mai ieftine, nu neapărat spre produse premium.“ Mai exact, comportamentul de consum va fi similar celui din 2009, când românii au fost forţaţi să îşi regândească bugetele. Irina Măndoiu, director comercial Lactalis România: În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore în obiceiul de consum majore în ceea ce priveşte alimentele de bază. Cred că vor suferi foarte mult partea de desert şi partea de produse on the go, vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi semnificative. Ciprian Roşca, director comercial Cramele Recaş: Actualmente cunoaştem cu certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de instalarea restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără mai puţin şi uşor mai ieftin.