Cum îşi împart retailerii alimentari harta Bucureştiului: magazinele Mega Image şi Shop&Go acoperă 65% din suprafaţa oraşului

Autor: Cristina Roşca 09.04.2020

Bucureştiul a fost şi rămâne terenul principal de joacă al comercianţilor dat fiind că găzduieşte oficial 10% (neoficial până la 20%) din populaţia ţării şi a atras unele dintre cele mai mari businessuri locale, motiv pentru care salariul mediu este cu până la 30% mai mare ca media naţională.

Capitala găzduieşte aproape 700 de magazine moderne - supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă sau cash&carry, arată o analiză a Studio Interrobag, o companie de design informaţional, mai exact o companie care ajută organizaţiile să pună datele într-o formă mai uşor de citit şi digerat, folosindu-se de rapoarte, infografice sau dashboard-uri. Compania a analizat magazinele din Capitală a 11 reţele mari, cu toate formatele aferente, mai exact Mega Image, Carrefour, Lidl, Auchan, Profi, Cora Penny Market, Kaufland, Selgros, LaDoiPaşi şi Metro.

Pornind de la restricţiile impuse de Ordonanţa militară nr. 3 privind realizarea cumpărăturilor numai în proximitatea domiciliului, începând cu data de 25 martie Studio Interrobang a pus pe hărtă cele 679 de magazine din Bucureşti, datele fiind extrase de pe site-urile reţelelor. Au fost luate în calcul doar unităţile din Capitală - din interiorul graniţelor administrative -, nu şi din zonele limitrofe şi din localităţile imediat învecinate.

Datele relevă că magazinele Mega Image şi Shop&Go acopertă 65% din suprafaţa oraşului, adică pentru majoritatea bucureştenilor unităţile reţelei sunt cele mai apropiate. Mai exact, olandezo-belgienii s-au aşezat la parterul blocurilor şi în proximitatea zonelor de birouri, astfel că aceste magazine sunt cele mai apropiate de consumatori. De altfel, aceasta a fost strategia Mega Image încă de la început, pariind pe Capitală şi apoi pe extinderea în împrejurimi, pentru ca ulterior să acopere restul României. La polul opus, Profi, cel mai extins retailer local, cu o reţea de peste 1.200 de magazine mici, a preferat să acopere cât mai multe localităţi din România, având acum în portofoliu peste 500 de oraşe, comune şi sate. În acest context, compania are în Bucureşti doar câteva zeci de magazine, nu sute cum e cazul Mega Image. Astfel, datele Studio Interrobag arată că Profi are o cotă de doar 3,2% din „harta“ Bucureştiului.

Pentru realizarea acestei hărţi au fost calculate ariile deservite de fiecare magazin în parte, în funcţie de distanţa care îl desparte de cei mai apropiaţi „concurenţi“ ai săi. Mai exact, aria aferentă fiecărui magazin reprezintă acea zonă pe care acesta o deserveşte, pentru locuitorii din zonă fiind magazinul cel mai apropiat. Contează astfel cât de apropiate sunt magazinele concurenţei şi cât de bine a acoperit fiecare reţea - cu unul sau mai multe unităţi - fiecare zonă în parte.

Totodată, harta nu ia în calcul decât numărul de magazine şi amplasarea acestuia, nu şi suprafaţa sau portofoliul de produse. Mai exact, un hipermarket poate măsura peste 10.000 mp şi poate avea în portofoliu 50.000-60.000 de produse, însă aria deservită de el pe hartă nu este influenţată de aceste coordonate. Prin comparaţie, un magazin de proximitate poate avea şi circa 1.000 mp şi câteva mii de produse la raft. Tocmai de aceea, numărul de hipermarketuri deschise e mult mai mic, ele fiind menite să deservească fiecare arii extinse şi un număr mai mare de clienţi.

Totuşi, în contextul pandemiei de Covid19, autorităţile recomandă ca în această perioadă cumpărăturile să se facă la magazinul cel mai apropiat pentru deplasare pietonală, mai degrabă decât să se ţină cont de format, de numărul de produse de la raft şi de gradul de aprovizionare.

De altfel, tocmai pentru că în această perioadă libertatea de mişcare e minimă, magazinele de proximitate câştigă teren şi mai mult după ce în ultimii ani cuceriseră tot mai mulţi clienţi. Anterior, acum circa un deceniu, hipermarketurile erau principala destinaţie de cumpărături a românilor care preferau să meargă la final de săptămână şi să facă shopping pentru mai multe zile. Apoi, consumatorii au început să meargă zilnic la magazinul de lângă casă pentru cumpărături curente şi mult mai mici ca volum.

Acum, pandemia a schimbat comportamentul din nou - forţat de această dată - astfel că vizitele la magazin sunt mai rare, de volum mare, dar în magazinele din proximitatea casei.

În acest context, harta realizată de Studio Interrobag ilustrează câştigătorii acestei perioade. Mai exact, ponderea din oraş ce revine fiecărui retailer e calculată prin adunarea ariilor asociate fiecarui magazin, iar acest lucru arată că Mega Image e de departe cel mai apropiat retailer pentru majoritatea consumatorilor. Pe poziţiile următoare în clasament se găsesc Carrefour (10,7%) - care are mai multe formate în România şi nîn Bucureşti - deci poate acoperi mai uşor zonele, şi Lidl (7,1%).

Harta mai ilustrează faptul că este o aglomerare mare de magazine în centru, mai exact ariile deservite de fiecare sunt mai mici, pe când la periferie situaţia e diferită. Pentru a ajunge la un magazin oamenii trebuie să meargă mai mult când ies din oraş. Totodată, „supremaţia“ Mega Image se mai pierde la periferie.

Din datele ZF, şi ca cifră de afaceri Mega Image e lider în Bucureşti, cu o cotă de piaţă de aproape 25% din vânzările estimate la 3-4 mld. euro.