Cum va influenţa venirea verii numărul de infecţii cu coronavirus?

Ideea conform căreia vremea caldă ar putea opri răspândirea coronavirusului pare să fi pălit, de vreme ce numărul de infecţii continuă să crească pe întreg teritoriul planetei. Însă câteva studii efectuate recent pot oferi o nouă urmă de speranţă, scrie BBC.

 Este mult prea devreme să ştim cu siguranţă dacă noul coronavirus este sezonier sau nu. Pentru a ne face o idee mai clară, va trebui să urmărim cum se va schimba numărul de cazuri de-a lungul anului.

Însă modul în care s-a răspândit în diferite zone climatice poate oferi indicii în contextul actual.

Există dovezi conform cărora cazurile de coronavirus s-au răspândit mai rapid în zone reci şi uscate.

Un studiu indică faptul că ţările cele mai afectate de COVID-19 – cele în care virusul s-a răspândit în mare parte din cauza numărului mare de cazuri asimptomatice – au avut pe 10 martie temperaturi mai mici decât ţările în care s-au înregistrat mai puţine cazuri.

Un alt studiu s-a concentrat asupra unui număr de 100 de oraşe din China care au număr peste 40 de cazuri de COVID-19, concluzia fiind că rata de transmitere a fost mai mică în zonele călduroase şi cu umiditate ridicată.

Un al treilea studiu, care încă nu a fost evaluat în totalitate, sugerează că, deşi cazurile cu coronavirus sunt întâlnite pe întreg teritoriul planetei, cele mai mari focare au fost întâlnite în „zone relativ reci şi uscate” – cel puţin până pe 23 martie.

Însă, un grup de cercetători din cadrul Şcolii de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra arată că virusul s-a răspândit în toate regiunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, „cuprinzând efectiv toate zonele climatice, de la regiuni reci şi uscate la zone călduroase şi umede”.

Diferenţa dintre emisfere

Există un tipar sezonier în ceea ce priveşte alţi viruşi, cum ar fi gripa, în emisferele de nord şi de sud. Însă regiunile tropicale, aflate aproape de ecuator, nu intră în aceeaşi categorie.

Unele regiuni călduroase şi umede în care s-au înregistrat cazuri de COVID-19, cum ar fi Malaezia sau Republica Democrată Congo, sunt aproape de ecuator şi nu pot oferi dovezi fiabile pentru ce se va întâmpla în alte zone ale planetei.

Însă dacă luăm în calcul emisfera sudică, Australia şi Noua Zeelandă – aflate la finalul perioadei de vară când au fost raportate primele persoane infectate – au avut mult mai puţine cazuri decât ţările din emisfera nordică.

De vreme ce COVID-19 s-a răspândit în mod constant de-a lungul planetei în momentul în care anotimpurile au început să se schimbe, este dificil de identificat efectele pe care le exercită virusul.

Cum influenţează clima alţi coronaviruşi?

Există dovezi care spun că, în mare parte, coronaviruşii circulă în timpul lunilor de iarnă, potrivit unei echipe formate din cercetători din cadrul Colegiului Universitar din Londra şi Şcolii de Igienă şi Medicină Tropicală.

Cercetătorii au observat că numărul de cazuri a atins punctul maxim în timpul perioadei de iarnă, în acelaşi timp când începe sezonul gripal. Prin comparaţie, s-au înregistrat mult mai puţine cazuri în timpul verii.

Totuşi, Sars-Cov-2 este un virus cu totul nou, aşa că nu se poate şti cu exactitate cum se va comporta pe timp de vară.

Citiţi AICI ediţia ZF E-paper de vineri