Johan Meyer, şeful Fondului Proprietatea: Economia globală după coronavirus. Fundamentele economice vor fi decisive pe termen mediu şi lung

Nimic nu descrie mai bine emoţiile pe care le trăiesc oamenii şi guvernele astăzi decât frica şi incertitudinea. Iar dacă ar fi să caracterizăm economia globală la momentul de faţă, „îngheţare” ar fi primul cuvânt la care ne-am gândi. Este un moment când noi toţi, de la consumatori la producători, de la autorităţi publice la investitori, ne ţinem respiraţia aşteptând să vedem ce se întâmplă în continuare, ca să putem înţelege din nou lumea din jurul nostru. Este o paralizie ce vine la pachet cu multe dubii şi chiar mai multe întrebări, dar avem câteva indicii care ne ajută să vedem luminiţa de la capătul tunelului.

În mod cert, pandemia de coronavirus pune presiune imensă pe economiile unor întregi ţări şi regiuni. De asemenea, ea se manifestă nediscriminatoriu, întrucât chiar şi cele mai sofisticate modele economice nu sunt complet pregătite să gestioneze efectele carantinei şi izolării la scară largă. De exemplu, 17 milioane de persoane au aplicat pentru şomaj în SUA doar în ultimele patru săptămâni, industria serviciilor fiind o componentă importantă a economiei americane. Acestea sunt şocuri masive şi fără precedent pentru economia globală, cu şanse mari să aibă reverberaţii în următoarele trimestre, pe măsură ce continuă eforturile de a controla răspândirea virusului.

Ca atare, nu este surprinzător că FMI a anunţat recesiune globală, din cauza crizei provocate de coronavirus. Nu există dubii că activitatea globală va suferi o contracţie severă în lunile următoare. Dar ce ne aşteaptă după acest punct?

Credem că perspectivele pe termen mediu şi lung sunt pozitive. Ne aşteptăm ca economia globală să îşi revină la începutul anului 2021, pe baza revitalizării cererii şi a stimulentelor oferite de guverne, pe măsură ce epidemia regresează. Şi FMI previzionează în 2021 recuperare economică, posibil chiar o „revenire considerabilă”, dacă virusul este controlat, iar ţările sunt capabile să gestioneze constrângerile legate de lichiditate.

Multe ţări au luat, într-adevăr, măsuri decisive, precum răspunsuri prompte de natură monetară şi fiscală. Băncile centrale din SUA şi Europa au început să taie ratele dobânzilor de la niveluri care erau deja relativ scăzute. Banca Naţională a României s-a alăturat eforturilor de detensionare printr-o politică monetară mai relaxată. În total, numărul de amendamente introduse politicilor fiscale şi monetare pentru a gestiona situaţia este fără precedent, astfel că vor trece câteva luni până când ne vom da seama de impactul lor asupra ecosistemelor economice locale.

Guverne din întreaga lume, inclusiv al României, iau măsuri importante ca să-şi susţină economiile, de la beneficii de şomaj extinse la pachete de asistenţă dedicate micilor afaceri, spitalelor şi altor centre de sănătate. Aceste cheltuieli vor creşte presiunea pe bugetele de stat, dar, în acelaşi timp, sunt ne-negociabile în această perioadă deosebit de fragilă.

De asemenea, este important să menţionăm că pieţele de capital ale ţărilor afectate, inclusiv Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB), oferă în prezent oportunităţi de câştiguri pe termen lung. Istoria ne-a arătat că incertitudinea este un punct de acces bun pentru investitorii activi care pot să identifice companiile cu modele de business sustenabile şi care pot să aibă o viziune pe termen lung, chiar şi prin ceaţa din jur.

Cu toate acestea, ne aşteptăm să asistăm la o revenire treptată a consumului, odată ce carantina este ridicată, iar companiile de toate tipurile să aibă performanţe îmbunătăţite peste câteva trimestre. Ceea ce ar putea fi îngrijorător este faptul că disponibilizările masive ar putea altera comportamentul consumatorilor, reducând cheltuielile în favoarea siguranţei şi a economiilor, după cum au subliniat experţi de top ai Franklin Templeton Investments. Dacă ne uităm la România, faptul că economia este în mare parte bazată pe consum a fost o vulnerabilitate majoră în această perioadă, având în vedere că 30% din întreaga activitate economică este suspendată, potrivit Guvernului.

Din experienţa noastră, pieţele tind să evolueze pe termen scurt în funcţie de sentimentul investitorilor, dar fundamentele economice sunt ceea ce contează cel mai mult pe termen mediu şi lung. Uitându-ne la România, vedem un sector privat bine dezvoltat, care a învăţat din crizele anterioare, cu fluxuri de numerar îmbunătăţite considerabil şi bilanţuri mai sănătoase. Totuşi, ne aşteptăm ca veniturile multor companii să fie mult mai mici cel puţin în următoarele două trimestre. După furtună, multe companii ar putea avea în vedere bilanţuri şi mai puternice, iar persoanele fizice vor fi nevoite să facă economii mai mari pentru vremuri grele. La fel de relevant este faptul că lichiditatea şi rezilienţa sistemului bancar românesc sunt mult mai bune decât în ​​trecut.

Este dificil de prevăzut cum exact va arăta economia globală sau cea a României în câteva luni, deoarece există atât de multe necunoscute în acest moment, de la cât timp vor fi impuse măsurile de izolare, până la modul în care s-ar putea schimba comportamentul consumatorilor. Ceea ce vedem prin incertitudinea din faţa noastră este faptul că o combinaţie de acţiuni fiscale şi monetare rapide, pe de o parte, şi fundamentele economice bune, pe de altă parte, pot pune în scenă o revenire fermă a economiei odată ce pandemia este înfrântă.

 

Johan Meyer este CEO Franklin Templeton Investments Sucursala Bucureşti şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea