Prin modul în care funcţionează, Ministerul Sănătăţii aşteaptă încă 40 de cazuri Suceava. Lipseşte instructajul centralizat în spitale, evaluarea necesităţilor şi distribuţia de echipamente

♦ În continuare, spitalele fac separat achiziţii publice şi se descurcă fiecare cât poate ♦ Cazul Spitalului Judeţean Suceava, în care peste 400 de cadre medicale sunt confirmate cu noul virus, iar în total peste 1.700 de pacienţi au noul virus, arată cum lipsa unui control la nivel central asupra unităţilor medicale în situaţie de urgenţă a dus la haos şi dezorganizare ♦ Situaţia de la Suceava se poate replica şi în restul judeţelor dacă autorităţile responsabile reacţionează după ce apare o criză ♦ La Focşani, în Vrancea, managerul spitalului judeţean, confirmat cu coronavirus, a plecat cu toate documentele spitalului ♦ La fel ca la Suceava, după ce a explodat situaţia cazurilor confirmate, Ministerul Sănătăţii a decis să pună conducere militară în fruntea celor două spitale.

În trei judeţe din ţară - Su­ceava, Hunedoara şi Vrancea, Ministerul Sănă­tăţii a decis instalarea unei conduceri militare abia după ce situaţia din cele trei judeţe a scăpat de sub control şi a dus la creşterea numărului de cadre medicale şi de pacienţi confirmaţi cu coronavirus.

În continuare spitalele fac achi­ziţii publice prin Sistemul Electro­nic de Achiziţii Publice (SEAP), iar fiecare unitate me­dicală încheie contracte cu furni­zorii separat pe nevoile pe care le au.

Prin Ordonanţa de Urgenţă 11 dată în februarie 2020 de Ministerul Sănătăţii stocurile de urgenţă şi gestionarea lor sunt asigurate de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Totuşi, materia­lele cumpărate prin acest departa­ment din MAI nu sunt suficiente, iar spitalele continuă să caute produsele vitale pentru protecţia medicilor şi a pacienţilor de infectarea cu noul virus.

„Materialele care s-au luat la nivel centralizat sunt distribuite prin departamentul de situaţii de urgenţă. De exemplu, Spitalul Moi­neşti are un compartiment de primiri urgenţe şi am primit 25-30 de măşti dintre cele cumpărate prin ONAC (Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate. Dar fiecare spital a primit insuficiente faţă de cererile pe care le avem. În urgenţă pe zi sunt 100 de prezentări şi am primit 25 de măşti. Sunt insu­ficiente ca în întreaga lume“, a spus reprezentantul din departamentul financiar al spitalului din Moineşti din judeţul Bacău.

Ordonanţa 11, care are rolul de a da posibilitatea MAI să cumpere materialele pentru spitale, a venit tocmai pentru a permite o mai bună gestionare a situaţiei de criză.

„Achiziţionarea în mod descen­tralizat şi neunitar a unor astfel de echipamente specializate de protecţie ar înregistra perioade de timp foarte lungi, acţiune care ar conduce la întârzieri în dotarea unităţilor beneficiare, cu posibil risc asupra sănătăţii populaţiei“, se arată în textul legii. În acest context, de ce spitalele continuă să facă achiziţii publice fiecare?

„Noi ne gospodărim, fiecare spital trebuie să se gospodărească, să caute pe SEAP ce are nevoie şi să le ia la nişte preţuri rezonabile. Ministerul are situaţia în fiecare zi cu stocurile şi cu ce dorinţe avem“, a spus Tudor Năstăsescu, mana­gerul Spitalului Judeţean Tulcea.

Situaţii cum sunt cazurile Su­ceava, Hunedoara, Vrancea arată că autorităţile nu dau instrucţiuni clare şefilor unităţilor medicale pentru a acţiona în situaţia de urgenţă, iar sancţiunile întârzie să apară acolo unde lucrurile scapă de sub control. Mai mult, autorităţile responsabile nu reuşesc la aproape două luni de la primul caz de coronavirus din România să echipeze spitalele cu necesarul de materiale de protecţie.

Spitalele, în acest caz, listează pe site-uri care le sunt lipsurile, de la măşti la combine­zoane, viziere, dezinfectanţi.

Managerul Spitalului Judeţean Giurgiu spunea recent pentru ZF că nu poate aştepta să primească materialele necesare şi încearcă să cumpere pentru a avea stocuri.

„Aproximativ 45 tone de echipamente medicale, constând  în 100 de mii de combinezoane de protecţie, vor fi aduse în ţară, în perioada 13-17 aprilie. Echipa­mentele au fost achiziţionate din Coreea de Sud de statul român, prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (...) şi vor fi alocate, în funcţie de nevoi, personalului medical din ţară şi echipajelor operative care acţionează în teren“, se arată într-o informare a Departamentului pen­tru Situaţii de Urgenţă. Totuşi, doar două spitale - Deva (Hune­doa­ra) şi Adjud (Vrancea) - au ne­voie de 20.000 de combinezoane de urgenţă, potrivit listelor publicate de cele două unităţi pe platforma necesarspitale.sharetribe.com.

Cum funcţionează achiziţiile în acest moment?

Reprezentantul din departa­mentul financiar al spitalului Moineşti din judeţul Bacău a expl­icat pentru ZF cum se desfăşoară procesul de achiziţie pe care fiecare spital îl urmează.

„Achiziţiile sunt făcute pe SEAP. Instituţiile publice ar trebui să facă aceste achiziţii doar prin SEAP. Furnizorii trebuie să fie înscrişi acolo. Spitalul Moineşti de exemplu nu va cumpăra niciodată de pe piaţa liberă şi nu va cumpăra produse care nu sunt avizate de Ministerul Sănătăţii“, a spus reprezentantul spitalului Moineşti.

După ce s-au identificat furnizorii, următorul criteriu luat în calcul este preţul cel mai mic, procesul de achiziţei fiind supravegheat de Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice.

„După ce se va încheia această perioadă de urgenţă, am obligaţia ca în 30 de zile după terminarea perioadei de urgenţă să prezint situaţia Autorităţii Naţionale de Achiziţii. Încheiem contract, se face o comandă şi se recepţionează materialele“.