De ce nemţii cultivă sparanghel şi trimit charterele după muncitorii români, cât este profitul la hectar şi care este cel mai mare cultivator din România

♦ Sparanghelul, apreciat în special în Europa de Vest, prinde avânt şi în România, pe măsură ce tot mai mulţi fermieri decid să îl cultive, mai ales că în patru ani o astfel de cultură poate aduce un profit de patru ori mai mare decât investiţia iniţială, însă producătorii locali se confruntă cu problema lipsei forţei de muncă, în timp ce guvernul facilitează românilor să plece către fermele din Germania pentru a lucra pe „ogoarele“ nemţilor.

Considerat drept „hrana re­gilor“, sparanghelul a cu­noscut o creştere puternică în Ro­mânia în ultimii ani, pe măsură ce tot mai mulţi producători s-au reorientat către această cultură, urmând tendinţele din Europa de Vest. Mai mult, pentru că o plantă de sparanghel poate produce timp de 15 ani sau chiar mai mult, aceasta asigură un venit constant. De altfel, şi beneficiile sunt mari – pentru o investiţie de 25.000 de euro într-o plantaţie de un hectar, după patru ani, timp în care planta ajunge la productivitatea maximă, profitul poate ajunge la circa 100.000 de euro cu o recoltă de cel puţin 10 tone la hectar. Spre exemplu, în supermarket o legătură de 450 de grame de sparanghel se vinde cu 14 lei, în timp ce în Italia preţul este dublu, aproape 30 de lei.

Pe de altă parte, în timp ce cultura în România este în creştere, producătorii locali se confruntă cu lipsa forţei de muncă.