KPMG: Fără lichiditate şi cu o economie închisă, companiile vor ajunge în insolvenţă. Concordatul preventiv poate fi o soluţie de discuţie între debitori şi creditori pentru ca afacerile să nu se distrugă de tot

Nicoleta Mihai, KPMG: Ne aşteptăm ca în perioada următoare să existe un val foarte mare de insolvenţe. Antreprenorii români recunosc foarte greu starea de dificultate în care se află businessurile lor, ceea ce duce la o situaţie în care restructurarea nu se mai poate face într-un mod sustenabil.

Nicoleta Mihai, director restructuring şi deal ad­vi­sory la KPMG Ro­mânia, spune că în pe­rioa­da următoare, înce­pând cu lunile mai-iunie, un număr ma­re de com­panii vor intra în insolvenţă ca ur­mare a efectelor pe care le are criza ac­tuală. Lipsa de lichiditate poate genera pro­bleme financiare grave şi, de ase­menea, creşterea numărului de insol­ven­ţe. Deşi au fost luate măsuri guver­na­mentale pentru sprijinul mediului de afa­ceri, încă nu se poate cuantifica dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a diminua impactul economic.

„În perioada următoare, începând cu lunile mai-iunie, ne aşteptăm să existe un val foarte mare de insolvenţe. Deocamdată ceea ce putem să iden­tificăm este că foarte mulţi au aplicat pentru măsurile restante şi şomajul tehnic, cu posibilitatea  de a beneficia şi de alte indemnizaţii. Până la reluarea activităţii, companiile trebuie să mai aducă bani de acasă. În mare parte companiile care intrau în procedura de insolvenţă erau IMM-uri şi dintre acestea 1 din 3 firme poate fi conside­rată bancabilă“, spune Nicoleta Mihai, director restructuring şi deal advisory la KPMG România, în cadrul ediţiei speciale a emisiunii de business ZF Live.

În ultimii ani, antreprenorii români au avut o dificultate în a recunoaşte pro­blemele financiare cu care se con­frun­tă afacerile lor, ceea ce duce în mul­te situaţii la îngreunarea posibilităţii unei restructurări sustenabile a com­pa­niei. Firmele aflate în dificultate finan­cia­ră pot cere şi restructurarea pre­ven­tivă dacă debitorul face dovada faptului că se află în negocieri cu furnizorii şi cre­ditorii. În acest caz, cererea de in­sol­ven­ţă poate fi depusă dacă negocierile în­tre creditori şi debitori au eşuat şi nu mai există posibilitatea unei restruc­turări în afara instanţei.

„Companiile au şi o altă modalita­tea de restructurare, care ar trebui să fie pri­ma modalitate pe care debitorii şi cre­ditorii ar trebui să o aibă în vedere şi anu­me măsurile de preinsolvenţă. La noi se numeşte concordatul preventiv, însă în România nu are o eficienţă dacă ne referim la anii anteriori. Au fost ma­ximum 10 astfel de proceduri, care ar pre­su­pune un mare avantaj pentru că ar însem­na ca toţi cei implicati, debitori, cre­ditori bancari şi creditori furnizori, să stea să discute“, spune Nicoleta Mihai.

Totodată, ea precizează cu în tri­mes­trul I al acestui an au fost doar

400 de insolvenţe comparativ cu acelaşi tri­mestru al anului trecut, când au fost circa 1.000 de companii care au depus ce­reri de insolvenţă. Diferenţa numă­rului de insolvenţe vine pe fondul că 2019 a fost un an în care economia s-a îm­bu­nătăţit, de aceea după criza actua­lă numărul companiilor care vor intra în insolvenţă va creşte considerabil.