Premierul Ludovic Orban vorbeşte despre primele măsuri pentru relansarea economiei: garanţii de stat şi pentru întreprinderile mari, subvenţionarea salariilor celor care sunt reangajaţi, înfiinţarea unui fond de investiţii, investiţii publice

Autor: Răzvan Botea 05.05.2020

♦ Premierul a spus că deocamdată datele arată că încasările şi-au revenit şi sunt mai bune decât estima iniţial.

Ludovic Orban, premierul Româ­niei, a anunţat că guvernul lucrează la un pachet de măsuri econo­mice care include un program de garanţii de stat şi pentru companiile mari, la fel cum este programul IMM Invest pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

„Întreprinderile mari au solicitat un program similar cu IMM Invest şi vom pune la punct un astfel de program“, a declarat premierul luni seară.

De asemenea, el a mai spus că planul de relansare a economiei include un pachet de compensaţii pentru salariaţii care au fost în şomaj tehnic şi şi-au reluat activitatea, dar şi pentru persoanele din România care nu au beneficat de şomaj tehnic, însă se vor angaja după relaxarea măsurilor restrictive pentru limitarea răspândirii virusului. Ludovic Orban vorbeşte de compensarea salariilor acestor categorii de salariaţi cu sume cuprinse între echivalentul a 35%, până la 41,5% din salariul brut.

„În ceea ce priveşte susţinerea angajaţilor vom genera mai multe tipuri de măsuri active. Vom trece de pe măsura şomajului tehnic la o măsură activă, adică pentru orice persoană care revine în activitate, vom participa la susţinerea plăţii salariului cu un procent între 35% şi 41,5% din salariul brut. 41,5% reprezintă impozitele şi contribuţiile. Vom sprijini companiile să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă, cu măsuri active.“ Ludovic Orban a mai vorbit despre înfiinţarea unui fond naţional de investiţii, pe modelul polonez. Astfel, capitalizarea fondului s-ar face iniţial din fonduri publice, urmând ca mai apoi să fie listat la bursă. Ideea unui fond suveram de dezvoltare şi investiţii a aparţinut iniţial guvernului PSD. Acesta ar fi urmat să aibă o capitalizare de circa 9 mld. lei şi să cuprindă 33 de companii de stat. 

„Nu în ultimul rând ne gândim la construcţia unui fond de investiţii. Avem un model care a funcţionat foarte bine, un fond de investiţii dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare iniţială de stat, a fost listat pe bursă, şi a permis practic achiziţia de acţiuni la fondul de investiţii de către sectorul privat. Îl gândim ca pe un instrument de dezvoltare a anumitor activităţi.“

Fondul ar urma să fie fragmentat în mai multe arii de interes, unul dintre acestea fiind agricultura: „Aşa au făcut şi polonezii, au împărţit fondul în mai multe zone. Agricultura de exemplu, anumite domenii în care considerăm că putem fi competitivi, în care avem potenţial de dezvoltare şi în care companiile pot fi susţinute în proiectele de investiţii.“

Ariile prioritare ar urma să fie constituite din proiecte în infrastructura de transport, medicală, energetică, etc, dar şi ajutor către companii care produc echipamente de protecţie precum măştile. Guvernul îşi propune să investească în proiecte publice circa 6% din PIB în următorii doi ani, a mai spus Ludovic Orban luni seară.

„Tot legat de programul de relansare vă anunţ că obiectivul nostru este să creştem masiv investiţiile publice în toate tipurile de infrastructură - de transport, energetică, infrastructura de sănătate. Obiectivul nostru este să investim 6% din PIB pentru investiţii publice pe o perioadă de doi ani, iar sumele mobilizate pentru finanţarea acestor obiective de investiţii să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie.“

De asemenea, premierul a mai vorbit despre necesitatea garantării datoriile pe care le au firmele între ele, referindu-se la creditul furnizor, însă în mod eronat a menţionat creditul de consum. El a spus că „nivelul credtului de consum la care apelează companiile este uriaş“, dar de fapt s-a referit la creditul furnizor, adică sumele pe care companiile care au relaţii comerciale şi le datorează.

„Creditul de consum e important pentru ca în momentul în care o companie nu îşi plăteşte datoriile către celelalte, le afectează“, a spus el.