Reacţii virulente după decizia bombă a judecătorilor nemţi care atacă BCE

Decizia şoc luată recent de curtea constituţională a Ger­maniei, ce pune sub semnul întrebării legalitatea politicii monetare europene, contestă independenţa băncii centrale şi pune în pericol sistemul juridic al UE, avertizează foşti strategi şi specialişti în domeniul juridic, scrie Financial Times.

Curtea a cerut guvernului german să se asigure că BCE realizează o evaluare a vastelor achiziţii de obligaţiuni gu­ver­na­mentale pentru a se asigura că „efectele lor economice şi fiscale“ nu pun în umbră alte obiective de politică. Aceasta a ameninţat să oprească banca centrală germană de la a realiza noi achiziţii dacă BCE nu va proceda în acest sens în decurs de trei luni.

BCE a reacţionat angajându-se să facă în continuare tot ceea ce este necesar pentru a resuscita inflaţia, potrivit Bloomberg. După o conferinţă în care s-a discutat decizia sur­prin­zătoare a curţii constituţionale germane, consiliul gu­ver­nator al BCE a declarat că a luat notă de decizie, dar a atras atenţia asupra unei decizii anterioare a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) care declara achiziţiile BCE drept legale.

Potrivit Financial Times, curtea germană i-a uimit pe avocaţi şi experţi prin ignorarea deciziei Curţii Europene de Justiţie. Este pentru prima dată când o instanţă naţională de­clară o decizie a CEJ drept nevalabilă, iar acest lucru ar putea submina aplicarea uniformă a legislaţiei europene.

„Este o decizie majoră din punctul de vedere al efectelor pe care le-ar putea avea asupra competenţei autorităţilor sau ins­tanţelor naţionale de a revizui dacă instituţiile UE ac­ţio­nează în cadrul competenţelor primite în linie cu tratatele“, arată Pawel Jablonski, fost ministru de externe al Poloniei.

Decizia vine într-o perioadă extrem de delicată pentru BCE, care a semnalat că ar putea analiza în scurt timp extinderea noului program de achiziţii urgente lansat în contextul pandemiei.

În acelaşi timp, decizia scoate la suprafaţă neîncrederea profundă cu care este privită BCE în multe părţi din Gemania, unde este adesea acuzată că susţine ţările sud-europene „nechibzuite“ pe seama ţărilor prudente din nord.

Ministrul german de finanţe Olaf Scholz a minimizat importanţa deciziei, spunând că instanţa a decis clar că QE nu reprezintă finanţare monetară, scrie Bloomberg. Potrivit acestuia, decizia indică necesitatea de a „întări şi intensifica cooperarea europeană“, recunoscând implicit povara pe care BCE şi-a asumat-o în condiţiile în care guvernele nu reuşesc să se pună de acord asupra unor stimulente fiscale comune pentru a combate pandemia.

În opinia editorialistului Bloomberg Andreas Kluth, decizia nemţilor merită gratitudinea noastră pentru că forţează o alegere: între a salva euro permanent, ceea ce ar implica noi reguli incuse în tratatele europene şi explicarea acestora pentru electorate, şi a admite că nu suntem pregătiţi pentru o uniune monetară clară, caz în care ar trebui să se discute cum ar trebui desfiinţată zona euro.

În opinia boardului editorial al Financial Times, achiziţiile de active realizate de BCE sunt vitale pentru stabilitatea zonei euro. Acum, mai mult ca niciodată este vital ca BCE, susţinută de toate guvernele zonei euro, să apere amploarea acţiunilor de urgenţă lansate.

Potrivit boardului editorial al FT, este inevitabil ca criticii germani ai BCE să atace achiziţiile făcute de bancă în cadrul programului de pandemie, riscând astfel impunerea unor constrângeri serioase asupra eforturilor de controlare a fazei de redresare de după criză.

Totuşi, decizia scoate la iveală una dintre vulnerabilităţile cheie ale zonei euro în lupta împotriva crizelor: faptul că BCE s-a dovedit a fi singura instituţie UE capabilă să acţioneze rapid şi cu hotărâre pentru a proteja uniunea monetară a Europei.