#zftrebuiesarepornimbusinessul. Radiografia economiei româneşti: 10 indicatori-cheie care ilustrează impactul coronavirus în businessul românesc în martie 2020

• Cifrele aferente activităţii economice din luna martie, care încep acum să apară, indică primele semne de boală provocate de virus economiei româneşti, cu 150.000 de oameni care şi-au pierdut locul de muncă până în ultima zi a celei de-a treia luni din an

• În aceeaşi lună s-au cumpărat mai puţine maşini (cu circa o treime), s-a construit mai puţin - mai ales în mediul urban, dar nu numai -, numărul autorizaţiilor de construire fiind cu 15% mai mic şi s-a consumat mai puţină modă, produse electro-IT, mobilă sau bricolaj

• Turismul s-a prăbuşit cu 70%, încrederea în economie a ajuns la minim (20,8 puncte este nivelul indicatorului de încredere macroeconomică al Asociaţiei CFA Society România, la jumătate faţă de luna anterioară şi la o treime faţă de maximul din ianuarie 2020), iar numărul de firme nou-înfiinţate a scăzut cu 64%, încă o dovadă că mediul de business stă în expectativă

• Acestea sunt însă doar primele cifre privind impactul pandemiei de Covid-19 asupra economiei, sunt cifrele aferente lunii martie, când au existat şi aproape două săptămâni de normalitate

• Abia în luna aprilie se va vedea cu adevărat impactul.

Primele efecte ale pandemiei de Covid-19 au fost resimţite de econo­mia locală în a doua jumătate a lunii mar­tie, după ce s-a instaurat starea de ur­genţă, după ce s-a limitat drastic miş­carea populaţiei, după ce HoReCa a tras obloanele, mallurile s-au închis şi odată cu ele şi o serie de fabrici au sistat activitatea.

Tot atunci o serie de firme au înce­put să facă restructurări şi tot atunci consumatorii şi-au schimbat compor­tamentul de achiziţii, orientându-se către produse de necesitate şi renun­ţând la multe articole considerate de răsfăţ sau investiţii. Astfel, efectele s-au resimţit în lanţ şi ca un bulgăre de zăpadă tot mediul economic a fost angrenat în această criză care a luat businessul local prin surprindere.

„Nivelul de încredere al consuma­torului a scăzut. Concedierile ce au loc în această perioadă şi cele ce vor urma ar putea să prelungească starea de neîncredere. Consumul privat nu va mai fi un motor de creştere pe termen scurt sau mediu“, explică Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne din România.

Consumul privat a fost principalul motor al economiei în ultimii ani, însă acum nu mai are „combustibil“. După opt ani de creşteri se estimează primul declin în 2020, de 6,2%, conform Comisiei Europene.

Cifra de afaceri în comerţul cu amă­nun­tul, principalul indicator pentru consumul privat, a crescut în lu­na martie cu circa 4% faţă de aceeaşi lu­nă din 2019, arată datele INS. Totuşi, la o privire mai atentă se obser­vă că avansul a fost susţinut de vân­zările de alimente şi de cele de me­dica­mente şi bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei - precum dezinfectantul. Alte categorii precum - electro-IT, mobilă, sau modă - postând scăderi puternice. Şi vânzările de carburant au scăzut odată cu limitarea mişcării populaţiei, în martie declinul anual fiind de peste 8%.

Cel mai puternic declin a fost în­registrat de piaţa de modă, unde înca­sările jucătorilor au scăzut la mai pu­ţin de jumătate. Închiderea centre­lor co­merciale - unde se realizează 99% din shoppingul de profil - stă în spa­tele acestui declin.

Totuşi, datele sunt „distorsionate“ dat fiind că în martie a existat o perioa­dă de circa zece zile de funcţionare nor­mală şi au existat totodată o serie de săptămâni de frenezie în comerţul alimentar când mulţi consumatori şi-au făcut stocuri şi când românii au cumpărat masiv bunuri gen conserve, făină sau produse de îngrijirea locuinţei. Acest apetit s-a temperat apoi şi ar putea să fie vizibil acest lucru în cifrele lunii aprilie.

„A existat o curbă mare de vânzare în cursul lunii martie, dar s-a schimbat coşul de cumpărături. S-au cumpărat produse de bază, cu valoare adăugată mică, ci nu cos­me­tice, produse profitabile“, spu­nea recent Călin Costinaş, deputy CEO în cadrul retailerului Profi, o reţea de peste 1.250 de super­mar­keturi şi ma­gazine de proximitate. El adaugă că în aprilie avansul s-a temperat.

În această lună multe industrii au fost pe zero sau aproape de zero, HoReCa funcţinând doar cu livrările la domiciliu şi comerţul nealimentar în special, dar şi cel alimentar bazându-se tot mai mult pe online.

Însă, primele semne ale impactului pandemiei de Covid-19 au apărut încă din martie în mai toate sectoarele, de la industrie la construcţii. Pe 19 martie producţia Dacia de la Mioveni a fost sistată, la fel şi activitatea Ford de la Craiova. Anunţul celor doi giganţi, care ţin în spate peste 10% din exporturile României, a însemnat şomaj tehnic pentru cei 20.000 de angajaţi direcţi, dar şi efecte asupra producătorilor de componente şi asupra altor furnizori. De altfel, în acele zile companiile care aduc un sfert din exporturile României au anunţat că sistează temporar activitatea.

Motivele care au stat în spatele acestor decizii au fost multiple, însă unul dintre ele era anticiparea faptului că o serie de achiziţii vor fi amânate au anulate. Cel mai concludent exemplu este chiar în industria auto. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 32% în martie faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la 6.654 de unităţi. Mai mult, la nivelul primului trimestru scăderea s-a accentuat şi a ajuns la 22%, la un volum de 28.000 de unităţi, fiind pentru prima dată în mai bine de şapte ani când primul trimestru se încheie cu o scădere.

Dealerii şi importatorii auto se aşteaptă la o scădere considerabilă a înmatriculărilor de maşini în luna aprilie, iar dacă în martie declinul a fost de 32%, luna aceasta volumul pieţei ar putea ajunge la 3.000 - 3.500 de unităţi, adică la o scădere de peste 60%. Similar, declinul economic s-a adâncit în toate sectoarele.

Primele date disponibile - cele privind piaţa muncii - arată că numărul contractelor de muncă încheiate a continuat să crească cu circa 100.000 faţă de martie, iar acest  lucru va atrage după sine toate celelalte: lipsa apetitului de consum, lipsa vânzărilor pentru companii, mai puţine cereri în producţie, mai puţine încasări la buget.