Deşi Comisia Europeană prevede scăderi economice record pentru Europa de Est, guvernele regiunii au calcule mai optimiste. Şi în anii de boom, şi în vremea marii încetiniri, Estul a surprins în sens pozitiv

În timp ce Comisia Europeană estimează o recesiune de proporţii istorice pentru Eu­­ropa, guvernele statelor est-europene dau im­presia că economiile lor vor sfida tendinţa, cu scăderi mai domoale.

Despre Ungaria s-a spus adesea că este una dintre economiile est-europene cele mai vulnerabile la actuala criză, fiind puternic legată de industria auto germană. Iar marii constructori de maşini din Germania se îndreaptă spre o recesiune profundă. Comisia Europeană estimează că PIB-ul Ungariei se va comprima cu 7% anul acesta, ceea ce ar pune economia pe locul trei în topul celor mai slabe evoluţii din grupul ţărilor membre ale UE care nu fac parte din zona euro (cu excluderea Marii Britanii). Cea mai recentă prognoză a CE ia în calcul şocurile economice ale pandemiei de Covid-19.

Însă ministerul de finanţe al Ungariei estimează o contracţie de doar 3% a PIB-ului ţării în 2020, şi aceste calcule ţinând cont de efectele pandemiei, scrie MTI. Proiecţia a fost prezentată într-un pro­gram de convergenţă actualizat destinat Comisiei de la Bruxelles. Programul prevede, de asemenea, o revenire economică de 4,8% în 2021 şi o creştere de peste 4% între 2022 şi 2024. În privinţa revenirii, CE este mai optimistă, estimând o creştere de 6% pentru Ungaria anul viitor. Însă ritmul reflectă amploarea scăderii din anul acesta. Ce se poate reţine din com­pa­rarea celor două seturi de date este că, potrivit gu­vernului maghiar, economia va recupera rapid ce a pierdut din cauza pandemiei şi până la sfârşitul anului 2021 va avea chiar şi un plus de creştere. În schimb, potrivit CE, economia va recupera tot abia în 2022. Proiecţiile Budapestei sunt mai optimiste (chiar cu mult) şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Minis­terul de finanţe enumeră printre punctele tari ale economiei în actuala criză faptul că aceasta era în formă suficient de bună înainte ca lovitura să vină şi eficienţa măsurilor de protecţie luate de guvern. Du­pă cum au remarcat analiştii de la ING, guvernul un­gar a anunţat cel mai mare pachet de răspuns anticriză din regiune, echivalent cu 13,6% din PIB, din care 60% reprezintă sprijin de lichiditate şi 40% sprijin fiscal direct - cea mai mare reducere a poverii fiscale din Europa Centrală şi de Est. În plus, banca centrală a început un program de relaxare cantitativă, de achiziţii de active.

Pentru Polonia, CE estimează cea mai uşoară recesiune din UE, de -4,3% în 2020, şi o revenire pe măsură, de 4,1% în 2021. Polonia este cea mai mare eco­nomie din regiune şi singura din blocul comunitar care a reuşit să evite recesiunea în criza anterioară.

În programul de convergenţă actualizat prezentat la sfârşitul lunii trecute Comisiei - un plan fiscal pe 3 ani cerut de UE - guvernul de la Varşovia pre­vede o contracţie economică de 3,4% în 2020. Minis­terul de finanţe remarca atunci că PIB-ul polonez se va contracta pentru prima dată de la înce­putul anilor 1990 încoace, urmând ca atât consumul pri­vat, cât şi investiţiile să sufere, în special investiţiile pri­vate. Însă consumul intern mai mic se va traduce prin diminuarea importurilor, rezultatul fiind că ex­por­turile nete vor contribui la atenuarea scăderii economice.

Analiştii au avertizat că proiecţiile macro din aprilie nu vor putea cuprinde întregul spectru al pierderilor economice provocate de pandemie, scrie ziarul Parkiet. Despre viteza deteriorării condiţiilor economice spune multe estimarea făcută de Moody’s la mijlocul lunii aprilie: o scădere economică de doar 2% în 2020. Luna aceasta, analiştii Institutului Economic Polonez şi-au publicat propriile estimări: scădere cuprinsă între -4% şi -7,1%, în funcţie de când sunt retrase restricţiile de activitate şi de când loveşte al doilea val al pandemiei.

În privinţa măsurilor de protejare economică şi relansare anunţate de guvernul polonez, ING a remarcat că pachetul este al treilea ca mărime din regiune, reprezentând 11,3% din PIB. Însă componenta fiscală ce cuprinde sprijin direct este cea mai generoasă nu doar din Europa Centrală şi de Est, ci şi din UE.

„Guvernul polonez a luat cele mai îndrăzneţe măsuri redistributive, cu cheltuieli discreţionare suplimentare pentru protejarea locurilor de muncă, susţinerea veniturilor pentru gospodării şi sprijinirea firmelor. În general, măsurile fiscale superioare mediei ar trebui să atingă 6,5% din PIB. În raport cu PIB-ul, acesta este cel mai mare stimulent fiscal nu numai din ECE, ci şi din Europa. Un astfel de scut fiscal nu ar fi posibil fără un program de achiziţii de active de amploare al băncii centrale, care poate atinge 8,4-10,4% din PIB şi ar trebui să fie cel mai ridicat din regiune“, se arată în analiza ING.

Cehia este cea mai matură economie din fostul bloc comunist est-european. Pentru ea, CE prevede o recesiune de -6,2% în acest an, urmată de o revenire de 5% în 2021. În programul de convergenţă, guvernul proiectează o scădere economică de -5,6%, aşteptându-se ca schimburile comerciale externe şi investiţiile în capital fix să înregistreze cele mai mari pierderi. În 2021 ar urma o revenire de 3,1%. Cehia s-a angajat să livreze al doilea cel mai mare program anticriză din regiune, de 12,3% din PIB, potrivit ING.

În anii de boom economic, statele est-europene au surprins cu creşteri peste aşteptări, iar în vremea marii încetiniri sincronizate au încetinit mai lent decât au anticitat principalele instituţii de prognoză economică internaţionale.