Reţeta subdezvoltării. România exportă cereale şi mână de lucru în fermele şi abatoarele din Germania şi importă carne de porc. Unde ajungem în acest fel? „Ce suntem noi: piaţă de consum, forţă de muncă şi materie primă pentru Europa?“

Autor: Florentina Niţu 16.05.2020

Pandemia de COVID-19 a dezvăluit cu o şi mai mare acu­rateţe elementele relaţi­ilor economice dintre Ro­mâ­nia şi ţările mari din Uniunea Europeană: exportăm cereale şi importăm produs finit. Pe locul 1 în UE la porumb şi floarea-soarelui şi pe locul 4 la grâu, România nu reuşeşte să-şi asigure din producţia internă carnea de porc pentru consum. Aceasta este calea spre dezvoltare?

În 2019, România a produs 29,5 mi­lioane de tone de cereale, din care 14 mi­lioane de tone au fost exportate, primele trei pieţe de export din Europa fiind Spania, Italia şi Germania, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Tot anul trecut, România a im­portat 288.416 tone de carne de porc (proaspătă, refrigerată sau congelată) în valoare de 629 de milioane de euro, conform aceleiaşi surse.

„Trebuie să pompăm bani în dezvoltarea industriei alimentare, să investim în afacerile antreprenoriale, să facem politici sau linii de credit în acest sens. Toţi tinerii pleacă în Germania pentru că noi nu avem companii ro­mâ­neşti mari, performante, iar coloşii nemţi ne fură forţa de muncă, pentru că noi nu suntem competitivi. Dar ce sun­tem noi: piaţă de consum, forţă de mun­că şi materie primă pentru Europa?“, spune Cosmin Moldovan, di­rec­to­rul general al Moldovan-Car­man­geria Sân­nicoară, un business de 20 de milioane de euro.

România are un efectiv de circa 4 mi­lioane de capete de porcine şi produce aproximativ 30% din con­su­mul total de carne de porc din România, iar Germa­nia este una dintre principalele ţări din care importă carne. Anul trecut volumul de carne importat din Germania a fost de 52.200 de tone, al cărui cost total a fost de 114 milioane de euro.