Creşterea neaşteptată a economiei în T1 a adus puţină culoare în obraji: poate nu va fi chiar atât de rău. Scepticii subliniază însă că datele din T1 reflectă mersul bun al economiei din primele două luni din an, nu şi scăderea puternică din martie.

Datele despre evoluţia PIB-ului în primul trimestru, anunţate de INS la finalul săptămânii trecute, oferă speranţa unui trimestru al doilea mai blând şi a unei recuperări mai rapide, cred economiştii optimişti.

Datele pe primul trimestru au relevat o creştere a PIB în trimestrul întâi faţă de trimestrul patru din 2019 de 0,3% (2,4% avans în T1/2020 faţă de T1/2019), o creştere firavă, dar o creştere. Ce va fi în trimestrul al doilea, rămâne de văzut şi aici este temerea mare. Economia îşi poate reveni în formă de „V“, dar depinde şi de cât de adânc este acest „V“. Totuşi, faptul că economia a crescut şi nu a scăzut, cum credeau toţi economiştii că se va întâmpla, a oferit acest sentiment de speranţă: poate nu va fi chiar atât de rău.

Reacţia ministrului finanţelor, Florin Cîţu, este relevantă: „Măsurile luate de guvern împreună cu cifrele pentru primul trimestru îmi dau încrederea că economia începe să-şi revină din T3/2020 şi vom avea o dinamică în V. Există probabilitatea foarte mare să nu avem două trimestre consecutive de contracţie a economiei, adică să evităm recesiunea tehnică.“

Da, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, revenirea va fi în „V“: „Depinde însă cât de adânc va fi acest «V». Noi sperăm că răul este în spate, dar cifrele pe care le avem în faţă sunt îngrozitoare, chiar şi pentru martie, cu o cădere de 18% a industriei prelucrătoare, cu o cădere pe tot frontul. Nu are cum să fie bine şi, pe tot anul, căderea va fi spre 5-6%. Dar sperăm că, după prăbuşirea din T2, care va fi foarte mare – nu doar la noi, ci peste tot în lume - să începem să creştem. Nu luăm în calcul revenirea pandemiei, sperăm că ce a fost mai greu a trecut deja“.

Şi, totuşi, acum ştiind cât de grave sunt lucrurile, când ţi se oferă o perspectivă neaşteptată, parcă zarea se mai luminează. Moralul se mai ridică un pic.

„Datele la T1 sunt extrem de relevante. Pentru că, chiar dacă starea de urgenţă a fost instituită la 16 martie, tendinţa de scădere a vânzărilor a fost vizibilă începând cu 10 martie - iată o economie care a stat 2/3 din lună în criză şi a rămas pe plus. Aceasta este marea surpriză, o surpriză plăcută. Mă aşteptam ca economia să fie pe minus şi, chiar dacă acest 0,3% este o cifră firavă, ea face diferenţa dintre plus şi minus. Aceste date mă fac să cred că vom trece mai uşor peste criză. Totul depinde însă de viteza de revenire a economiei. Dacă, în UE, lanţurile de producţie grav afectate se refac, atunci s-ar putea să avem o revenire mai rapidă şi nici căderea să nu fie atât de mare“, comentează economistul Laurian Lungu.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România crede şi el că datele la T1 oferă perspectiva unei reveniri economice mai rapide, iar scenariul în „V“ este plauzibil, cu condiţia ca trendul actual al reducerii numărului de îmbolnăviri să se menţină şi boala să nu revină.

Nu poţi aştepta minuni, dar şi o minune mică este bună când nu ai nimic.

„Pentru fiecare lună închisă, economia a pierdut puncte de PIB. De aceea, rezultatele la T1 sunt pozitive. Este îmbucurător că România are mai puţine decese din cauza virusului, ceea ce înseamnă că s-a situat în scenariul pozitiv în această criză mondială, spre deosebire de altă ţări care, din nefericire, au avut mai multe decese la mia de locuitori“, comentează Adrian Codârlaşu.

Faptul că România s-a menţinut în „scenariul pozitiv“ ajută economia să-şi revină mai repede pentru că oferă o speranţă, iar speranţa contează enorm în vremuri de criză.

„Cu cât sunt mai puţine cazuri de noi îmbolnăviri, cu atât este mai bine şi pentru economie. Pentru că rezultatele pozitive în lupta cu virusul oferă o o perspectivă ceva mai luminoasă şi, cu cât rezultatele sunt mai bune, cu atât speranţa creşte. Iar o speranţă renăscută oferă încredere, inclusiv pentru consum, ceea ce ajută economia să-şi revină mai repede. Dacă se menţine actualul trend de reducere a numărului celor afectaţi, atunci scenariul revenirii în «V» este plauzibil. Dacă  trendul este răsturnat, atunci nu există nicio şansă pentru un astfel de scenariu“, arată preşedinteleCFA România. Economistul Aurelian Dochia spune că datele la T1 alimentează speranţa că al doilea trimestru – cel pe care-l trăim cu economia încă pe jumătate închisă - nu va fi atât de groaznic pe cât se anticipa: „Chiar dacă o creştere de 0,3% este în marja de eroare şi nu poţi, prin urmare, trage o concluzie, datele sunt mai bune decât mă aşteptam. Ele legitimează speranţa că T2 nu va fi atât de dramatic pe cât se anticipa“. Dar, adaugă Dochia: „Pe total an, vom avea o contracţie puternică, de peste 4%, dacă nu de 6%. Poate că economiile din est – România, Cehia, Polonia - nu vor avea o cădere atât de mare precum cele din vest – Italia, Spania, Franţa. Asta nu înseamnă că vom fi salvaţi. Va fi o criză dureroasă“.

Situaţia este complicată şi de structura economiei, arată Laurian Lungu. Şi, explică el: Dacă ai cădere de cerere în Europa nu mai ai cui vinde şi nu mai are cine să-ţi tragă PIB-ul în sus. Nu mai poţi, prin urmare, plăti salarii la nivelul de acum, iar veniturile mai mici înseamnă un consum mai mic. Ai stimulat, în ultimii ani, o economie prin consum, dar, dincolo de asta, ai majorat şi deze­chili­brele – diferenţa dintre salarii şi productivitate este prea mare şi, vrând-nevrând, acestă criză va corecta diferenţa.

„Venituri mai mici înseamnă însă consum mai mic, prin urmare creştere economică mai mică. Iar întrebarea mea este: dacă nu consumul, ce alte motoare vor duce din nou economia spre o creştere de 3,5-4%? Ar fi investiţiile. Dar investiţiile private vor scădea masiv. Ar rămâne investiţiile publice. Este bine că guvernul anunţă investiţii masive. Dar deficitele sunt uriaşe şi să te împrumuţi într-o asemenea situaţie este foarte greu“, arată Lungu.

Aşadar, optimismul firav are ca adversar o mare îngrijorare. „Mai există un scenariu la care nici nu vreau să mă gândesc: să deschizi economia, să produci şi să nu ai cui vinde“, spune Dumitru.

Pericolele sunt foarte mari, admite Lungu: „Depinde de impactul crizei în T2 şi de viteza de revenire a economiei. Riscurile sunt foarte mari, iar cel mai mare dintre ele este ca economia să-şi revină mai încet, ceea ce ar antrena, între altele, creşterea creditelor neperfor­mante, povară care va fi transferată băncilor, cu consecinţe pentru întreaga economie.“

Concomitent cu anunţul INS a rezultatelor din T1, Eurostat a publicat evoluţia pentru toate celelalte ţări ale UE. Astfel, economia României a înregistrat în primul trimestru din 2020 cea mai mare creştere comparativ cu evoluţia economiilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, cu un avans al PIB de 2,7% serie ajustată sezonier.

Evoluţii favorabile au fost înregistrate şi de Lituania, cu o creştere în T1/2020 a PIB de 2,5% şi Bulgaria cu 2,4%, la polul opus situându-se Franţa, cu un declin de 5,4% al PIB şi Italia  cu o scădere de 4,8% faţă de rezultatul înregistrat în aceeasi perioadă a anului 2019.

Faţă de T4/2019, România a înregistrat în T1/2020 o creştere de 0,3% nivel similar cu cel înregistrat de Bulgaria, în timp ce Finlanda are o creştere de 0,1%. Cea mai mare scădere o înregistrează Franţa cu un minus de 5,8%, mai arată datele Eurostat. PIB-ul zonei UE a înregistrat în T1/2020 un declin de 3,2% faţă de perioada similară a anului trecut şi de 3,8% faţă de T4/2019.

Florin Cîţu, ministrul finanţelor: Măsurile luate de guvern împreună cu cifrele pentru primul trimestru îmi dau încrederea că economia începe să-şi revină din T3/2020 şi vom avea o dinamică în V. Există probabilitatea foarte mare să nu avem două trimestre consecutive de contracţie a economiei, adică să evităm recesiunea tehnică.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România: O speranţă renăscută oferă încredere, inclusiv pentru consum, ceea ce ajută economia să-şi revină mai repede. Dacă se menţine actualul trend de reducere a numărului celor afectaţi de virsus, atunci scenariul revenirii în <V> este plauzibil. Dacă  trendul este răsturnat, nicio şansă pentru <V>

Laurian Lungu, economist: Datele la T1 sunt extrem de relevante. Pentru că, chiar dacă starea de urgenţă a fost instituită la 16 martie, tendinţa de scădere a vânzărilor a fost vizibilă începând cu 10 martie - iată o economie care a stat 2/3 din lună în criză şi a rămas pe plus. Aceasta este marea surpriză, o surpriză plăcută.

Aurelian Dochia, economist: Chiar dacă o creştere de 0,3% este în marja de eroare şi nu poţi, prin urmare, trage o concluzie, datele sunt mai bune decât mă aşteptam. Ele legitimează speranţa că T2 nu va fi atât de dramatic pe cât se anticipa. „Totuşi, pe total an, vom avea o contracţie puternică, de peste 4%, dacă nu de 6%.