Corina Dimitriu şi Laura Deaconescu, Deloitte: Ce presupune noul format electronic unic european de raportare financiară şi care sunt provocările pentru societăţile listate

Întreaga atenţie a actorilor economici şi sociali, publici sau privaţi, a fost acaparată în primele luni ale anului 2020 de situaţia fără precedent înregistrată la nivel global, pandemia provocată de noul coronavirus (SARS-CoV-2). În acest context, societăţile listate au fost preocupate de închiderea exerciţiului financiar finalizat la 31 decembrie 2019 şi de impactul pe care pandemia de COVID-19 îl va avea asupra următoarelor raportări financiare.

Deşi termenul de raportare privind situaţiile financiare pregătite pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019 a fost prelungit pana la data de 31 iulie 2020, majoritatea societăţilor listate au publicat deja situaţiile financiare şi se pregătesc pentru următoarea perioadă de raportare - raportarea interimară şi raportarea anuală de la 31 decembrie 2020.

Noutăţi pentru următoarea perioadă de raportare: format electronic unic european pentru societăţile listate care pregătesc situaţii financiare consolidate

Pentru raportarea financiară consolidată, întocmită în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), societăţile listate trebuie să aibă în vedere o nouă cerinţă de raportare în format electronic unic european (European Single Electronic Format – ESEF). Aceasta este inclusă încă din mai 2019 în Regulamentul delegat (EU) 2018/815 al Comisiei Europene, care vine în completarea Directivei privind Transparenţa (2004/109/CE) din 2013 în ceea ce priveşte standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format electronic unic de raportare.

Ce presupune noul format electronic unic european?

Conform cadrului normativ european, societăţile listate trebui să îşi întocmească în totalitate rapoartele financiare anuale în formatul Extensible Hypertext Markup Language (XHTML). În plus, societăţile listate care pregătesc situaţii financiare consolidate trebuie sa ţină cont de faptul că acestea trebuie să fie marcate utilizând limbajul eXtensible Business Reporting Language (XBRL), conform taxonomiei IFRS – ESEF.

Ce implică o raportare în format XBRL pentru viitoarele exerciţii financiare?

Pentru exerciţiile financiare care se vor încheia la 31 decembrie 2020, societăţile listate care pregătesc situaţii financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS trebuie să raporteze în format XBRL o parte din cifrele şi informaţiile din situaţiile financiare anuale, precum poziţia financiară, profitul, pierderea şi alte elemente ale rezultatului global, modificări ale capitalurilor proprii, fluxurile de trezorerie din situaţiile financiare consolidate, denumirea entităţii raportoare sau alte mijloace de identificare, explicarea modificării denumirii entităţii raportoare sau a altor mijloace de identificare care au intervenit de la finalul perioadei precedente de raportare, domiciliul entităţii, forma juridică a entităţii, ţara de înregistrare, adresa sediului social al entităţii, locul principal de desfăşurare a activităţii, descrierea naturii operaţiunilor şi a principalelor activităţi ale entităţii, denumirea societăţii-mamă, denumirea societăţii-mamă a întregului grup.

Odată cu exerciţiile financiare care încep de la 1 ianuarie 2022, cerinţa se extinde asupra tuturor informaţiilor incluse în situaţiile financiare consolidate anuale.

Pe lângă creşterea transparenţei standardelor de raportare ale societăţilor listate pe pieţele reglementate ale Uniunii Europene, introducerea formatului unic de raportare financiară va face posibilă compararea datelor indiferent de limbă, structură şi format şi va permite investitorilor, autorităţilor publice şi emitenţilor să efectueze analize automate ale informaţiilor financiare.

Recomandări practice

Raportarea în format XBRL va presupune folosirea unui software specializat, în concordanţă cu taxonomia IFRS-ESEF. Acest lucru va implica atât analiza variantelor pe care societatea le are la dispoziţie pentru a-şi asigura conformitatea, cât şi implicaţii de ordin bugetar pentru exerciţiul financiar următor.

Companiile vor putea opta pentru dezvoltarea internă a software-ului, dar vor fi nevoite să ţină cont atât de complexitatea cerinţelor pe care acesta trebuie să le îndeplinească, cât şi de costurile de implementare. Pe de altă parte, societăţile listate vor putea lua în calcul şi posibilitatea externalizării acestui proces sau posibilitatea achiziţionării unui astfel de software. În acest caz, este foarte importantă informarea şi realizarea unei analize din timp care să ajute la identificarea corectă a facilităţilor oferite de fiecare platformă în parte, precum şi a capacităţii acestora de integrarea, dacă se doreşte, cu alte sistemele de raportare ale societăţii.

Indiferent de varianta pe care compania o alege, un criteriu esenţial de care aceasta trebuie să ţină cont este conformitatea acestei platforme specializate cu taxonomia IFRS-ESEF. De asemenea, trebuie avut în vedere că aceste situaţii financiare raportate în format XBRL vor fi supuse cel mai probabil auditului, iar auditorul va trebuie să emită o opinie privind conformitatea acestor situaţii cu regulamentul şi taxonomia IFRS-ESEF.

Material de opinie de Corina Dimitriu, Partener, şi Laura Deaconescu, Senior Manager, Audit, Deloitte România