Tudorel Andrei, Institutul de Statistică: Avem potenţial agricol, dar importăm cantităţi impresionante de produse agroalimentare

România este una dintre ţările cu potenţial agricol ridicat la nivel european. Evident că cel mai bun argument în acest sens sunt câteva date statistice, prin care putem evalua di­mensiunea agriculturii din ţara noastră în context comunitar: România deţine 7,2% din suprafaţa agricolă utilizată în ţările UE - 28, 32,7% din totalul exploa­ta­ţiilor agricole, 10,7% din producţia de cereale etc. Cu toate acestea, pe parcursul anilor postdecembrişti, România a înregistrat un deficit enorm în comerţul exterior cu produse agro-ali­mentare. În perioada 1990 – 2018 acesta a atins un nivel surprinzător, de peste 21 mld. euro, şi a fost înre­gistrat, în condiţiile în care ţări precum Bulgaria, Unga­ria sau Polonia au exportat produse agroalimentare în can­tităţi mult mai mari decât au im­portat.

În aceeaşi perioadă, deficitul balanţei co­mer­ciale cu produse agro-alimentare ar fi putut fi cu mult mai mare dacă România nu ar fi exportat animale vii, cereale şi seminţe în cantităţi mari, adică produse care valorificate într-un proces de producţie, nu foarte complex, ar fi adus un avantaj competitiv mult mai mare în comerţul exterior. Putem spune că în această perioadă Ro­mânia a exportat, chiar şi pentru reducerea deficitului balanţei co­merciale cu produse agro-ali­men­tare, pro­duse nepre­lucrate, volu­mi­noase şi cu o valoare mică de piaţă.

Pentru a înţelege ce în­seamnă pentru fiecare dintre noi co­merţul cu produse agroalimentare să trecem de la calcule macroeco­nomice şi să ne imaginăm că rezultatele pozitive sau negative obţinute în comerţul exterior cu produse agro-alimentare s-ar fi distribuit în mod egal fiecărei persoane incluse în populaţia rezidentă a României.

Vom numi-o pe aceasta „persoana medie convenţională“. În aceste condiţii, raportând valoarea soldului înregistrat pentru produsele agro-alimentare, pe total, dar şi pentru fiecare categorie de produse, la o populaţie anuală medie din această perioadă, se obţin rezultatele prezentate în graficul din figura 1. Acestea reprezintă excedentul sau deficitul activităţii de comerţ exterior cu produse agro-alimentare, atât pe total, dar şi pe cele patru categorii de produse (Animale vii şi produse animale (I), Produse vegetale (II), Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale (III) şi Produse alimentare, băuturi şi tutun (IV)) ce revine în medie fiecărei persoane. La ce concluzii ne conduc aceste date?

Am consumat pe datorie produse agro – alimentare în valoare de 1000 euro/persoană

Datele arată că, începând cu anul 1990 şi până în anul Centenarului (2018), persoana medie convenţională a importat pentru consum sau pentru producţia autohtonă în care s-au consumat produse agro-alimentare, cu 1000 euro mai mult decât a exportat. Mai mult, putem spune că în fiecare an din cei douăzeci şi nouă de ani ai perioadei analizate, persoana medie convenţională a acumulat o datorie în urma derulării activităţii de comerţ exterior de aproape 35 euro. Pare puţin, dar este vorba de o singură persoană, la nivelul unui an; pe întreaga perioadă s-a acumulat un deficit urias, de peste 21 de miliarde euro.

Sursa de date: Date obţinute de autor în urma prelucrării datelor statistice ale INS

Figura 1. Rezultatele activităţii de comerţ exterior pentru categoriile de produse agro-alimentare în perioada 1990 – 2018, din perspectiva soldului pe o persoană

Performanţi în comerţul cu cereale, seminţe şi animale vii

Datoria totală a persoanei convenţionale de 1000 de euro putea fi şi mai mare dacă prin vânzarea şi cumpărarea de produse vegetale (II) de pe pieţele externe nu s-ar fi obţinut un excedent de aproape 300 euro. Din cele mai diverse motive, care ţin atât de cererea pieţei interne, de producţia internă, dar şi de oferta producţiei interne, fiecare persoană a importat cu mult mai mult decât a exportat mărfuri din categoria produselor animale (I), cu aproape 400 euro, şi din categoria produselor alimentare, băuturi şi tutun (IV), cu peste 890 euro.

Să continuăm incursiunea persoanei medii convenţională şi să vedem cum presupusa persoană a desfăşurat activitatea de comerţ exterior cu produse agro-alimentare pe parcursul celor două perioade, pre şi post- aderare la UE. În graficul din figura 2 sunt prezentate valorile medii anuale pentru soldurile rezultate din activitatea de comerţ exterior cu produse agro-alimentare, pe total şi pe categorii de produse, la nivelul perioadei 1990-2018 şi distinct pe cele două perioade, respectiv înainte şi după anul 2007.

Apetitul pentru consumul pe datorie este în creştere

În prima perioadă, cea dinainte de 2007, persoana medie convenţională a înregistrat pe parcursul celor şaptesprezece ani o pierdere totală de aproape 530 de euro, ceea ce reprezintă o datorie medie anuală de 31 euro. În perioada post-aderare, pe o durată de doisprezece ani, urmare exportului şi importului de produse agro-alimentare, persoana medie a înregistrat un sold negativ de peste 470 euro, ceea ce reprezintă o medie anuală de aproape 40 euro. Altfel spus, din rău în şi mai rău!

În prima perioadă, cea de pre- aderare, cu excepţia categoriei de produse Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale (care are o pondere foarte mică în importul şi exportul de produse agro – alimentare) la care s-a înregistrat un mic excedent, de numai 3 euro, pe întreaga perioadă, la celelalte trei categorii de produse s-au înregistrat solduri negative. Astfel, la Produse alimentare, bauturi şi tutun pentru fiecare persoană s-a înregistrat un deficit al comerţului exterior de peste 345 euro, ceea ce a reprezentat la nivelul fiecărui an aproximativ 40 euro. Tot în această perioadă, deficit comercial s-a înregistrat şi la Produse vegetale, de aproape 120 euro, ceea ce reprezintă pentru persoana medie convenţională aproximativ 7 euro pe an. Deficit comercial, estimat la aproape 65 euro, s-a înregistrat şi în urma derulării activităţii de comerţ exterior cu Animale vii şi produse animale.

În perioada ce a urmat anului 2007, în perioada post- aderare, balanţa comercială cu produse agro-alimentare a marcat un consistent aport pozitiv din partea categoriei de Produse vegetale. Aportul pozitiv la nivelul perioadei 2007-2018 a fost de peste 415 euro la nivelul persoanei medii convenţionale, adică un aport pozitiv de aproape 35 euro la nivelul fiecărui an.

Care sunt produsele din această categorie ce au adus acest aport pozitiv? Sunt produse cu un grad redus de prelucrare, obţinute într-un mediu natural în care randamentul este influenţat în mare măsură de condiţiile naturale. Evident, este vorba de producţia de cereale şi de producţia de seminţe.

În schimb, datorită creşterii cererii interne, în medie pe o persoană s-au importat mai multe produse din categoria Produselor alimentare, bauturi şi tutun decât s-au exportat, cu peste 545 euro, ceea ce reprezintă, conform estimărilor pe fiecare an din această perioadă, aproximativ 45 euro pentru persoana medie.

Sursa de date: Date obţinute de autor în urma prelucrării datelor statistice ale INS

Figura 2. Rezultatele activităţii de comerţ exterior pentru categoriile de produse agro-alimentare la nivelul perioadelor pre- si post- aderare, din perspectiva soldului mediu pe o persoană la nivelul unui an

Un efect negativ semnificativ asupra rezultatelor activităţii de comerţ exterior a persoanei medii convenţionale cu produse agro-alimentare, de aproape 335 euro, s-a înregistrat şi pe seama categoriei de produse Animale vii şi produse animale. Practic, prin devansarea exporturilor de către importuri pentru produsele din această categorie de produse, fiecare persoană medie a acumulat în fiecare an din această perioadă o datorie de aproape 28 euro. Persoana medie convenţională a înregistrat un relativ câştig din vânzarea pe pieţele internaţionale a animalelor vii de aproape 135 euro la nivelul întregii perioade, ceea ce înseamnă un câştig mediu anual de aproape 5 euro. In acelasi timp, a cheltuit, pe datorie, aproape 325 euro la nivelul întregii perioade, ceea ce înseamnă o datorie medie anuală de aproape 11 euro, pe seama consumului de carne şi organe comestibile. Pe scurt, putem spune că din creşterea de animale şi consumul de carne, persoana medie convenţională a acumulat o datorie medie anuală de aproape 6 euro. Pare puţin…, dar dacă ţinem seama de numărul de ani şi de dimensiunea populaţiei vom constata că datoria acumulată se ridică la aproape 4 miliarde euro, o valoare deloc de neglijat.

Concluzii

Cu alte cuvinte, putem afirma că persoana medie convenţională:

(i) cultiva pământul, exportă cereale şi cumpără produse de panificaţie.

(ii) are pricepere şi chiar dragoste de a creşte animale, dar nu are baza materială pentru valorificarea rezultatelor acestei munci prin fabricarea unor produse alimentare rezultate în urma prelucrării produselor primare, de lapte şi carne.

De ce oare?

Prin exploatarea întregului lanţ valoric la nivelul potenţialului pe care îl avem, cu certitudine am putea avea avantaje competitive, atât la nivel european, cât şi pe alte pieţe externe. S-ar reduce, evident, povara balanţei comerciale externe a României.

Voi încheia acest articol prin prezentarea rezultatelor obţinute de ţări din regiune în comerţul international cu produse agro – alimentare în perioada 2000-2018 comparativ cu situatia României în domeniul agricol în context comunitar: Bulgaria a înregistrat un excedent de 11,6 miliarde euro (ponderea în suprafaţa agricolă utilizată 2,6%; ponderea numărului exploataţiilor agricole 1,9%; ponderea în producţia de cereale 3,4%); Ungaria a înregistrat un excedent de peste 41 miliarde euro (2,7%; 4,1%; 5,1%); Polonia, de aproape 65 miliarde euro (8,3%; 13,5%; 9,1%), în timp ce România a importat cu peste 17,5 miliarde euro mai mult decât a exportat (pentru o mai bună comparaţie, chiar dacă este redundant, reluăm aceste date şi pentru ţara noastră: 7,2%; 32,7%;10,7%).

În concluzie, putem spune cu certitudine că Romania are potential natural, dar ne permitem luxul să cumpărăm produse agro-alimentare în cantităţi enorme din străinătate. Oare până când?