Lumea merge înainte: Comisia Europeană recomandă României să ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB până în 2022, deşi acest lucru este, evident, imposibil. Economiştii europeni prognozează un deficit bugetar al României de 9,2% din PIB în 2020 şi 11,4% din PIB în 2021

Autor: Răzvan Botea 22.05.2020

Comisia Europeană a lansat în această săptămână pachetul de măsuri socioeconomice recomandate României, aşa-numitul „Semestru European – Pachetul de primăvară.“ Printre recomandările Comisiei Europene se numără aplicarea de măsuri fiscal-bugetare în conformitate cu recomandarea Consiliului European din 3 aprilie 2020, adică deficitul bugetar să intre în limita de 3% din PIB în 2022.

Adrian Benţa, analist economic, este de părere că este un obiectiv ambiţios, în condiţiile în care pentru realizarea acestuia este nevoie de o creştere economică consistentă sau de creşteri de taxe.

„Vrem, nu vrem, s-a cam prăbuşit economia. Ca guvernul să reuşească ce recomandă Comisia Europeană, este nevoie fie de o creştere economică, fie o creştere a taxelor. În acest moment nu se poate vorbi de creştere economică, iar creşterea taxelor va fi o problemă majoră, oamenii deja au venituri mai mici. Anul acesta este unul dintre puţinele în care putem creşte deficitele destul de mult, dar să le ducem în zona de investiţii“, a declarat Adrian Benţa pentru ZF.

De asemenea, Comisia Europeană recomandă ca guvernul „să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice“. În raport, reprezentanţii Comisiei Europene amintesc de creşterea pensiilor cu 15% în 2019 şi de creşterea programată de 40% a pensiilor în septembrie 2020.

„Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condiţiile menţinerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al României va fi de -9,2 % din PIB în 2020 şi de -11,4 % din PIB în 2021. Comisia estimează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 46,2% în 2020“, notează reprezentanţii Comisiei Europene.

În pachetul de primăvară, Comisia mai recomandă dezvoltarea unor formule flexibile de lucru pentru atenuarea impactului crizei asupra ocupării forţei de muncă. De asemenea, reprezentanţii CE mai notează că este nevoie va guvernul să vină cu finanţarea proiectelor de investiţii publice majore pentru redresarea econnomică.

„Repornirea economiei prin investiţii este esenţială şi singura şansă să poţi merge mai departe şi să te dezvolţi. În primul rând noi am început foarte multe proiecte şi nu suntem în stare să le terminăm. Trebuie gândit un model de investiţii“, a mai spus Adrian Benţa.

O altă recomandare a CE pentru România este sprijinirea cu lichidităţi a întreprinderilor, în special pentru cele mici şi mijlocii. Guvernul a venit cu programul IMM Invest, care oferă credite garantate de stat şi dobânzi subvenţionate companiilor mici şi mijlocii. Până acum, din cele 58.000 de cereri de finanţare, băncile au aprobat circa 5.000 de credite. Premierul Ludovic Orban şi ministrul de finanţe Florin Cîţu au făcut mai multe declaraţii despre lansarea unui program de sprijin şi pentru companiile mari.

„Guvernul a anunţat măsuri care, deşi nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidităţi a întreprinderilor. Printre aceste măsuri se numără amânarea plăţii impozitelor, accelerarea rambursării TVA, garanţii pentru împrumuturi oferite întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), un moratoriu temporar la plata ratelor la împrumuturile bancare pentru gospodării şi IMM-uri, precum şi amânarea plăţii chiriei şi a facturilor la utilităţi pentru IMM-uri“, mai notează în raport reprezentanţii Comisiei Europene.

Cu toate acestea, planul de relansare economică, un set de măsuri anunţat de guvern, încă nu s-a concretizat. Printre măsurile anunţate pentru repornirea economiei româneşti se numără subvenţionarea plăţii salariilor pentru persoanele reinserate pe piaţa muncii, investiţii în proiecte mari, un fond de investiţii naţional şi un program similar IMM Invest pentru companiile mari.

 

Ce recomandă Comisia Europeană României în pachetul de primăvară

♦ Să aplice politici fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 şi să ia totodată toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susţine economia şi a sprijini redresarea viitoare. Să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice. Să consolideze rezilienţa sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte personalul medical şi produsele medicale, şi să îmbunătăţească accesul la serviciile de sănătate.

♦ Să ofere soluţii adecvate de substituţie a veniturilor şi să extindă măsurile de protecţie socială şi accesul la serviciile esenţiale pentru toţi. Să atenueze impactul crizei asupra ocupării forţei de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru şi a unor măsuri de activare. Să consolideze competenţele şi învăţarea digitală şi să asigure accesul egal la educaţie.

♦ Să asigure sprijin sub formă de lichidităţi pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile şi gospodăriile, în special întreprinderile mici şi mijlocii şi lucrătorii independenţi. Să avanseze finanţarea proiectelor de investiţii publice mature şi să promoveze investiţiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcţioneze cu prioritate investiţiile către  tranziţia ecologică şi digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producţia şi utilizarea energiei în mod nepoluant şi eficient, precum şi către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.

♦ Să îmbunătăţească eficacitatea şi calitatea administraţiei publice, precum şi previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.