Dumitru Miron, profesor ASE: Scăderea inflaţiei nu are legătură cu îmbunătăţirea climatului economic, ci mai degrabă cu comprimarea la maxim a cererii, ceea ce a făcut ca presiunile să nu fie la creştere ci la scăderea preţurilor

Autor: Miruna Diaconu 23.05.2020

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie a acestui an a scăzut la 2,3% de la 2,7% în luna martie, conform datelor Comisiei Europene. România, deşi a înregistrat o scădere a inflaţiei, a rămas, totuşi, pe primele locuri în Uniunea Europeană la o rată mare a inflaţiei, urmată de Ungaria (2.5%), Polonia (2,9%) şi Cehia (3,3%).

Scăderea inflaţiei cu 0,4 puncte procentuale de la luna martie la luna aprilie este în strânsă legătură cu criza coronavirusului. Luna aprilie a fost, pentru o bună parte din ţările europene, o întreagă lună de restricţii cu privire la limitarea răspândirii coronavirusului. Odată cu măsurile autorităţilor şi cu efectele pandemiei asupra economiei, consumul a scăzut considerabil la multe categorii de produse.

„Scăderea inflaţiei nu are legătură cu îmbunătăţirea climatului economic, ci rata inflaţiei merge în tandem cu indicatorii macroeconomici, cu corela­ţiile macroeconomice de bază, are legă­tură exclusiv cu comprimarea la maxi­mum a cererii, ceea ce a făcut ca presi­unile să nu fie la creştere, ci la scăderea preţurilor“, spune profesorul Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice Bucureşti.

Cele mai mici rate anuale ale inflaţiei din Uniunea Europeană au fost înregistrate în Slovenia cu o inflaţie de -1,3%, Cipru cu -1,2% şi Estonia, -0.9%. În luna aprilie cele mai mari contribuţii asupra modificărilor ratei inflaţiei în Uniunea Europeană au avut-o mâncarea, alcoolul şi tutunul, urmate de servicii, bunuri industriale şi energie. La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 0,7% de la 1,2% în luna martie a acestui an. Comparativ cu luna aprilie a anului anterior rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ, astfel că în aprilie 2019 inflaţia la nivelul Uniunii Europene a fost de 1,9%.

Rata anuală a inflaţiei este calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC). Profesorul Dumitru Miron spune că multe dintre produsele care au venit mai mult decât în perioada de dinaintea pandemiei în atenţia consu­ma­torilor nu sunt incluse în coşul inflaţiei. „Unele bunuri au crescut ca volum de vânzări şi cerere, adică bunurile pentru combaterea pandemiei, dar astea nu sunt în coşul inflaţiei. Acest coş nu s-a modificat, au rămas aceleaşi bunuri şi servicii, la acelea a scăzut cererea, iar la cele la care a crescut, acele bunuri nu au fost incluse în indicele preţurilor de consum şi nu au cum să influenţeze inflaţia. Rata inflaţiei este un indicator compus din nişte bunuri şi servicii şi preţurile aferente lor“, spune profesorul Dumitru Miron.

El precizează că odată cu relansarea economică inflaţia va suferi o uşoară creştere cauzată de cererea mai mare din partea consumatorilor, dar nu întotdeauna scăderea inflaţiei este şi un lucru bun pentru economia unei ţări.

„Dacă se reproduce relansarea economică pe care o aşteptăm vom asista la o uşoară creştere a indicelui de inflaţie. Indicele de inflaţie este bun când e în zona optimului, adică când nu e nici prea ridicat decât raţionalul economic, dar nici când e prea scăzut. E dăunătoare şi inflaţia mare şi deflaţia, în general inflaţia la anumite limite pozitive este benefică pentru bugetul de stat, dacă preţul produselor este mai ridicat include procente mai mari de impozite“, precizează profesorul Dumitru Miron.