Programul de convergenţă: România va înregistra în T2 o cădere de 14,4% a PIB, urmată de o revenire pe creştere uşoară a economiei în T3

Autor: Roxana Rosu 26.05.2020

„Programul de convergenţă” al României – document elaborat anual de fiecare stat al Uniunii Europene care urmăreşte consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare ale membrilor clubului - susţine că PIB-ul ţării se va contracta în acest an cu 1,9%, după o cădere de 14% în T2.

„Se aşteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual (a PIB - n.red.), în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuţii negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât şi a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (-0,3 puncte procentuale). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menţionaţi anterior a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la Ă4,1% în prognoza de iarnă.“

 

Deficitul

Potrivit sursei citate, România va înregistra în al doilea trimestru al anului o cădere de 14,4% a PIB, urmată de o revenire pe creştere în T3, de 1%, şi de aproape 3% în ultimele patru luni din 2020. Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele 3 luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.

„Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al doilea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie prepon­derent în formă de V, dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul 4. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni”.

 

Datoria publică

Datoria guvernamentală a României, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârşitul lui 2019 la 35,2% din PIB, iar estimările pentru 2020 indică un nivel de 40,9% - susţin Finanţele - ţinând cont de scăderea economiei cu 1,9% (majoritatea prognozeler instituţiilor internaţionale văd o cădere economică a Românei de 6-7%), de deprecierea leului în raport cu euro şi de efectele generate de răspândirea coronavirusului.

Nivelul la care s-a aflat datoria la finele lui 2019, arată documentul citat, „este mult inferior” plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht pentru ţările membre ale UE. Dar studiul nu spune că, pentru o ţară de talia României, proble­me­le mari apar în momentul în care da­toria depăşeşte 45% din PIB (estimare a BNR).

Din totalul datoriei guvernamentale, datoria internă a reprezentat 18,9% din PIB, iar datoria externă a fost de 16,3% din PIB. „În condiţiile în care se estimează o contracţie a economiei de circa -1,9%, o depre­ciere a monedei naţionale faţă de euro, principala valută în care este deno­mi­nată datoria publică şi un deficit calculat con­form metodologiei UE de peste 3% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răs­pândirea coronavirusului SARS-CoV-2, esti­­măm că ponderea datoriei guver­na­mentale brute conform metodologiei UE va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul anului 2020“.

Incluzând în calcul şi activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) este estimat la 35,2% din PIB la sfârşitul anului 2020.

Activele financiare includ aur şi DST (Drepturile speciale de tragere), depozite şi numerar, titluri de valoare, altele decât acţiuni consolidate la valoarea de piaţă, acţiuni şi alte participaţii la capital, daca sunt cotate la bursă, inclusiv acţiunile fondurilor mutuale.

Totodată, pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor temporare în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziţia Trezoreriei Statului, care să permită gestionarea riscului de refinanţare şi de lichiditate, în prezent politica fiind de menţinere a acestei rezerve la un nivel care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanţare.

 

Evoluţia PIB în lumina noilor realităţi