Europa: guvernele se tem că şomajul tehnic creează dependenţă şi alimentează firme zombi. Subvenţiile ar putea ajuta totuşi la o redresare economică mai rapidă

Strategia Europei de plasare a zeci de milioane de angajaţi în şomaj tehnic a reuşit până acum să stăvilească o creştere a şomajului de amploarea celei înre­gistrate de Statele Unite, însă guvernele de pe întreg continentul încearcă să găsească acum metode de a reduce treptat dependenţa companiilor şi angajaţilor de acest gen de susţinere, scrie The Wall Street Journal.

Companiile au apelat la astfel de susţinere în loc de disponibilizări, folosind subvenţii de stat de miliarde de euro pentru acoperirea plăţii salariilor până când vor fi pregătite să-şi reia activităţile. Totuşi, acum că guvernele au început procesul de ieşire din carantină, multe companii cer ca banii să continue să vină şi în următoarele luni. Cele mai mari cereri în acest sens vin din industrii ca turismul şi divertismentul, unde virusul reprezintă o ameninţare existenţială.

Catherine Querard, care deţine mai multe restaurante şi un hotel în oraşul francez Nantes, cere guvernului francez să prelungească un program care acoperă în prezent până la 84% din salariile angajaţilor săi până la sfârşitul anului. Acest lucru i-ar permite să-şi readucă cei 100 de angajaţi la lucru gradual, implementând în acelaşi timp măsurile costisitoare de distanţare socială.

„Vrem să creăm un pod“, arată aceasta.

Multe guverne se întreabă însă dacă nu finan­ţează cumva un pod către nicăieri.

Dacă firmele europene devin dependente de subvenţii, dependenţa va fi una costisitoare. Franţa a cheltuit până acum o sumă estimată la 24 miliarde de euro pentru a finanţa cel mai amplu program de şomaj tehnic din Europa timp de două luni, susţinând peste jumătate din întreaga forţă de muncă a sectorului privat al ţării.

În Germania, care plăteşte acum până la 87% din salariul unui angajat, trei sferturi dintr-un milion de companii indicaseră că ar urma să includă până la 10,1 milioane de angajaţi în programul de şomaj tehnic până pe 26 aprilie, de peste trei ori nivelul înregistrat în momentul de apogeu al crizei financiare din 2009.

Franţa intenţionează să elimine treptat programele de subvenţii sector după sector în următoarele luni. Germania a prelungit recent perioada în care companiile pot recurge la program la 21 luni de la 12 luni, dar cu anumite condiţii.

„Trebuie să încurajăm reluarea activităţii“, a declarat ministrul francez al muncii Muriel Penicaud.

Spre deosebire de celelalte mari economii de pe continent, Marea Britanie nu a avut un astfel de program în momentul declanşării pandemiei. Cererile pentru noul program s-au deschis pe 20 aprilie, iar până pe 11 mai, Marea Britanie plătea până la 80% din salariile a 7,5 milioane de angajaţi de la 935.000 de companii.

Admiţând faptul că firmele vor avea nevoie de ajutor timp mai îndelungat, şeful Trezoreriei britanice Rishi Sunak a prelungit programul până în octombrie. Din august, acesta se va modifica pentru a permite ceea ce guvernul numeşte o „flexibilitate“ sporită, firmele urmând să fie nevoite să plătească o parte mai mare din salarii pe măsură ce programul de lucru al angajaţilor creşte.

Office for Budget Responsibility, un organism independent de stat care monitorizează costurile programelor guvernamentale, calculează că pro­gramul britanic va costa acum până la 56 miliarde de lire sterline (68 mld. $), de la 42 mld. de lire în momentul lansării. Suma este cu 7 mld. de lire sterline peste cea împrumutată de guvernul britanic în întregul an financiar trecut.„Nimeni nu s-a aşteptat la cereri atât de masive“, arată Stefano Scarpetta, director în cadrul OCDE. Potrivit acestuia, guvernele din Europa analizează cele mai bune căi de modificare a pro­gramelor. Ideea este să se evite susţinerea com­paniilor zombi care nu au nicio şansă realistă de a-şi relua activităţile. „Regula generală este că trebuie ţintite firmele care au un viitor, iar susţinerea trebuie să fie temporară, altfel costul va deveni masiv“.

Lars Feld, preşedinte al Consiliului Experţilor Economici care consiliază guvernul german, se teme că dacă criza va continua, programul de subvenţii va ţine în viaţă firme care nu sunt viabile. Firmele cu modele de business neviabile pe viitor ar trebui să facă disponibilizări sau să iasă de pe piaţă, susţine Feld.

Programele de şomaj tehnic din Europa au reprezentat o strategie eficientă în ceea ce priveşte protejarea economiilor de şocul pandemiei, în opinia unui laureat al Premiului Nobel.

Christopher Pissarides, profesor de economie şi ştiinţe politice în cadrul London School of Economics şi câştigător al Premiului Nobel pentru ştiinţe economice în 2010, a declarat pentru CNBC că accentul pus de Europa pe evitarea pierderii de venituri va juca un rol vital în procesul de redresare economică. Potrivit acestuia, abordarea Europei în faţa pandemiei este una mai benefică din punct de vedere economic decât măsurile luate de SUA.