CITR: 70% din firme intră în insolvenţă la trei ani după ce încep să aibă dificultăţi financiare. Ce soluţii de redresare au companiile româneşti în această situaţie

Aproximativ 70% din companiile româneşti accesează insolvenţa la trei ani de la declanşarea stării de dificultate, diminuând considerabil şansele de redresare ale businessului, conform CITR, parte a Impetum Group.

Efectele economice ale crizei sanitare fac ca numărul total de companii insolvabile sau aflate în stare de insolvenţă iminentă să crească în rândul companiilor cu probleme, şubrezind şi mai mult pilonii de bază ai economiei româneşti.

Un test de stres realizat de CITR pe baza informaţiilor privind cifra de afaceri, gradul de profitabilitate şi îndatorare, rotaţia stocurilor ş.a., arată că înăsprirea indicatorilor financiari ai companiilor de impact (definite ca fiind companiile cu active imobilizate mai mari de 1 mil. de euro) creşte numărul afacerilor în dificultate de la aproximativ 50%, înainte de pandemie, la cel puţin 70% ca efect al  crizei.

„Companiile vulnerabile se confruntă astăzi cu o dublă criză – cea cauzată de lipsa de lichiditate şi cumularea de debite restante, şi cea generată de pandemia de coronavirus, într-un context în care exista, încă de anii trecuţi, un core de peste 2.000 de companii de impact din cele 6.000 în insolvenţă iminentă, care au stagnat în zona de dificultate timp de patru ani. Principalul obstacol în surmontarea problemelor din businessului românesc este lipsa accesului la capitalizare, care afectează capacitatea operaţională a acestora, precum şi accesul la contracte care presupun garanţii în avans care să aducă un surplus de lichiditate şi fluidizarea cashflow-ului. Implementate la timp, soluţiile de restructurare împreună cu accesul la surse de capital şi finanţare pot fi soluţia pentru reconstrucţia economiei” a declarat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Soluţii de redresare pentru companiile româneşti aflate în dificultate

Măsurile adoptate de Guvern până acum au vizat în principal amânarea la plată a unor obligaţii, credite bancare, utilităţi sau chirii. La momentul la care obligaţiile amânate vor ajunge la scadenţă, companiile vor fi deja slăbite din punct de vedere financiar ca urmare a scăderii activităţii şi se vor confrunta cu obligaţia de plată a unor datorii aferente perioadei stării de urgenţă, care vor fi destul de dificil de acoperit. Scăderea cererii, care s-a menţinut şi după încetarea stării de urgenţă, cel mai probabil se va menţine pe întreaga durată a anului 2020, cu posibilitatea ca în anumite domenii  să se extindă şi în 2021.

Redresarea pe baza unui plan strategic de restructurare rămâne cea mai viabilă opţiune pentru companiile româneşti afectate de pandemia de coronavirus. Concordatul preventiv, restructurarea obligaţiilor bugetare în baza OG6, cooptarea unei echipe cu experienţă în management de criză, investiţiile statului sub formă de debt to equity în industriile strategice sau insolvenţa sunt câteva dintre soluţiile de redresare pentru companiile româneşti aflate în dificultate în această perioadă.

1. Concordatul preventiv  - Recomandat la nivel european, încurajează continuarea activităţii companiei şi rambursarea datoriilor prin intermediul negocierii cu creditorii şi a implementării unui plan de restructurare. Relaxarea normelor BNR privind obligativitatea provizionării de către bănci a expunerilor pentru companiile ce accesează procedura de concordat ar putea crea cadrul necesar pentru acordarea de împrumuturi şi pentru companiile în dificultate.
2. OG6 - Adresată companiilor cu dificultăţi financiare, cu datorii la bugetul de stat, OG 6/2019 permite restructurarea obligaţiilor bugetare prin întocmirea unui plan de restructurare şi a unui test ce analizează gradul de recuperare al creditorului bugetar.

O combinaţie între primele 2 - Concordat preventiv, pentru restructurarea creditelor bancare şi nebancare şi OG6, pentru restructurarea obligaţiilor bugetare, coordonate de un administrator concordatar specializat în management de criză, alături de planul de restructurare operaţională şi eficientizare a businessului pot asigura o redresare 360°.

3. Implicarea statului într-o soluţie de tip debt to equity, plus finanţare în industriile strategice precum agricultura, transporturile, industria auto, industria chimică sau energie, sănătate şi educaţie, cu posibilitatea apoi de a vinde acele acţiuni la momentul identificării unui investitor. Această operaţiune nu presupune alocare efectivă de cash, însă dacă ulterior compania ar avea nevoie şi de susţinerea cash-flow ului, din poziţia sa de acţionar, statul poate aloca sumele necesare menţinerii în echilibru a companiilor strategice pentru economie.
4. Extinderea/adoptarea unui program similar IMM Invest şi pentru companiile în dificultate - condiţionat de un turnaround/plan de restructurare. În lipsa unui program de investiţii sau finanţare similar, companiile deja vulnerabile înainte de venirea crizei, care au suferit o scădere a activităţii, vor întâmpina dificultăţi în a-şi respecta obligaţiile de plată aferente perioadei stării de urgenţă. Pentru multe companii, măsurile de amânare sunt insuficiente şi ar trebui completate cu un val doi de soluţii, de diminuare a obligaţiilor amânate la plată.
5. Program de garantare a creditelor pentru companii - credite de capital de lucru pentru continuarea activităţii companiilor mari, care să impacteze şi pe orizontală, în relaţie cu alte IMM-uri.
6. Insolvenţa – E până la urmă un mecanism de protecţie pentru companiile în dificultate, care le pune o perioadă la adăpost de schimbările aduse de un mediu economic incert sau instabil, când acestea nu mai dispun de lichiditate pentru a-şi plăti datoriile. Studiile CITR arată că odată accesată procedura, 92% dintre antreprenori îi înţeleg beneficiile, şi 73% dintre antreprenori au arătat că au devenit manageri mai buni şi mai adaptabili ca urmare a experienţei insolvenţei.

„Salutăm iniţiativa Guvernului de a crea un fond de investiţii cu management independent pentru susţinerea companiilor. Suntem bucuroşi că, spre deosebire de criza anterioară, astăzi există soluţii pentru companiile în dificultate. Implicarea statului pentru susţinerea companiilor româneşti trebuie să se accelereze. Astăzi, după 30 de ani de capitalism, e momentul să lăsăm în urmă problema lipsei banilor la bugetul statului şi să trecem la investiţii strategice, inteligente, şi la colaborarea cu specialişti antrenaţi în management de criză, pentru a încuraja antreprenorii să se reinventeze în pas cu noua realitate”, a adăugat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.