Finanţele ţării sunt la pământ, dar guvernul nu judecă decât electoral. Această ambiguitate trebuie să înceteze. Doar în primele 4 luni din an deficitul public a ajuns la 27 de miliarde de lei (5,6 miliarde de euro). În acest ritm, România va fi pusă în genunchi în următorii doi ani

Autori: Răzvan Botea , Iulian Anghel 07.06.2020

În aprilie, 93% din veniturile statului au fost cheltuite pentru salariile plătite de stat şi pentru pensii. Pentru plata dobânzilor la datoria publică au fost chel­tu­iţi alţi 6% din aceste venituri. Pentru restul, România s-a împrumu­tat: 27 de miliarde de lei, doar în pri­mele 4 luni din an. Dar guvernul merge înainte şi susţine că are bani pentru majorarea pensiilor cu 40% de la 1 sep­tembrie. Niciunul dintre cei 1,2 milioa­ne de salariaţi ai statului nu a suferit vreo constrângere în această etapă a crizei. Pe piaţa privată a muncii sunt însă un milion de şomeri.

Guvernul se împrumută masiv în contul unor indivizi care încă nu s-au născut sau sunt la vârsta grădiniţei. Agenţiile de rating pregătesc nota pentru datoria României, în funcţie de care scorul creditului scade sau creşte.

Bugetul consolidat are nevoie anul acesta de cel puţin 120 mld. de lei (25 mld. euro) pentru deficitul colosal de 10% din PIB şi pen­tru rostogolirea datoriei trecute. Dar, ca să te poţi înda­tora, ai nevoie de credibilitate pe pieţe.

Standard & Poors, una dintre cele pa­tru agenţii de rating care fac piaţa cre­di­tului, va da mâine o “notă” da­toriei Ro­mâniei, notă în funcţie de care povara înda­torării ţării va pune în plus (sau nu) bani la cheltuiala publică. Va fi redus ratingul?

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România (asociaţia analiştilor fi­nanciari), spune că principalul motiv pentru care Standard & Poors ar aduce ratin­gul de ţară al României în cate­go­ria junk (nerecomandat investiţiilor) este deficitul bugetar, iar decizia agen­ţiei de rating va fi influenţată de capa­cita­tea guvernului de a garanta echi­librul bugetului de stat.

Adică exact ce guvernul nu are.

Economistul Laurian Lungu, indul­gent, este de părere că, în cazul în care ra­tingul de ţară al României va fi revi­zu­it în sens negativ, costul de finanţare al statului nu se va modifica semni­ficativ, în condiţiile în care statul român deja se împrumută la dobânzi mai mari decât ale altor state.

La rândul său, economistul Aure­lian Dochia spune că există în acest moment lichiditate în pieţe şi că efectele reducerii ratingului de ţară asupra dobânzilor la care se împrumută statul nu vor fi devastatoare.

Dar, oricum ar fi, banii împrumu­taţi trebuie returnaţi din taxe şi impo­zi­te. În 2019 România a plătit doar pen­tru dobânzi la credite 12 milarde de lei, cât costă toată autostrada pe care o plănu­ieşte de 30 de ani, de la Ploieşti la Braşov.