Agenţia de rating S&P recomandă încă România investitorilor. Dar datoria ţării creşte puternic şi ea va apăsa grav, pe viitor, pe veniturile publice

Agenţia de evaluare financiară S&P a decis menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării. Însă datoria publică creşte puternic, plus 50% în ultimii 5 ani, ani de bunăstare. Doar pentru dobânda la datoria publică România a plătit, în ultimii 5 ani, 55 mld. lei, cât costul autostrăzii imaginare „Moldova“ şi al autostrăzii „Transilvania“ la un loc.

Agenţia americană de evaluare financiară Stan­dard & Poor’s a men­ţinut ratingul de ţară al României la ni­velul BBB-/A-3, precum şi pers­pectiva ne­gativă asupra economiei, potrivit anun­ţului făcut de instituţie la finalul săp­tămânii trecute.

Decizia de rating este importantă pen­tru că acest rating este unul dintre cri­teriile luate în calcul de investitorii care vor să intre pe plan local, dar şi pentru fi­nan­ţatorii externi ai României, în timp ce o scădere a ratingului ar fi adus do­bânzi mai mari pentru datoria su­erană a României.

România rămâne, prin urmare, reco­mandată investitorilor, dar cu prudenţa de­terminată de „perspectiva negativă“ a notei de investment grade.

Aproape ar fi fost de neconceput ca România să fie upgradată, având în ve­dere starea finanţelor publice a ţării. Dar nici retogradarea spre „nereco­mandat in­ves­tiţiilor“ nu era posibilă decât cu ris­curi, pentru că România este o ţară a Uniu­nii Europene care plăteşte sume uria­şe pentru împrumuturile pe care le ia de pe pieţe. 55 mld. lei, adică 11,5 mld. euro la cursul leu/euro de vinerea trecută, a plătit România în ultimii cinci ani doar pentru dobânda la da­toria publică, cât costul autostrăzii imaginare „Moldova“ şi al autostrăzii „Transilvania“ la un loc.

„Am reconfirmat ratingul, având în vede­re datoria publică şi datoria externă rela­tiv scăzute ale României (37% din PIB – n. red). Credem că România va avea ca­pacitatea de a absorbi nivelul de dete­riorare a eco­nomiei pe care îl aşteptăm pen­tru 2020“, notează agenţia de rating în raportul citat.

Problema României este că ea şi-a deteriorat situaţia financiară în anii de bunăstare. Iar în ani de criză care încep a rămas la cerşeală, cu mâna întinsă la alţii.

Problema stă aşa: nu că pieţele nu au bani. Au. Dar fondurile de pensii, de pil­dă, nu au voie să pună banii în economii „nerecomandate inves­ti­ţiilor“. Dacă România ajunge la „junk“, aceste fonduri plea­că din România. Şi arunci România, care-şi cheltuieşte 80% din veniturile publice pentru pensii şi salarii la stat, va vea o problemă în plus.

Ultimii cinci ani au fost ani de bunăstare, dar această bunăstare a fost obţinută şi cu o creştere incredibilă a datoriei publice, cu 50% doar în ultimii cinci ani. Şi erau ani de bunăstare. Ce va face România în anii de restrişte?

Analiştii S&P prognozează o scădere economică de 5,5% în 2020 (faţă de prog­noza de dinainte de criza coro­na­virusului, de 3,5% creştere economică). Estimarea este mai pesimistă decât cea a guver­nu­lui, care crede că economia va scădea cu 1,9 în 2020.

„Agenţia de rating Standard and Poors confirmă ratingul de ţară al Ro­mâniei - Investment Grade“, a scris Florin Cîţu, ministrul de finanţe, pe Facebook. Aşa, şi?

Perspectiva României a rămas ne­ga­tivă, iar agenţia de rating avertizează cu privire la o serie de riscuri care se menţin pentru urmă­toarele 18 luni.  „Perspectiva este negativă pentru că vedem riscuri în ceea ce priveşte balanţele fiscală şi ex­ter­nă în următoarele 18 luni dacă factorii de decizii nu stabilizează şi consolidează poziţia bugetară după recesiunea indusă de Covid-19“, se arată în raport. 

Ratingul României ar putea scădea în viitor dacă dezechilibrele fiscale şi ex­ter­ne rămân ridicate pentru mai mult timp decât se anticipează acum şi în ab­sen­ţa consolidării fiscale, scriu analiştii agenţiei. Consolidarea fiscală înseamnă însă tăieri de cheltuieli şi majorări de venituri. Adică de taxe. Cum?