Între ciocan şi nicovală. Producătorii de petrol spun că proiectul legislativ 336/2018, care reglementează vânzarea terenurilor agricole, afectează securitatea energetică naţională, deşi era aşteptat de fermierii români

♦ Proiectul legislativ 336/2018 a fost adoptat în 3 iunie de Camera Deputaţilor, iar în 9 iunie a fost trimis către preşedintele României pentru promulgare ♦ Persoanele fizice şi juridice trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi agricole în ultimii cinci ani şi au domiciliu stabil de cinci ani în România pentru a cumpăra terenuri agricole.

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice sau juridice numai dacă acestea desfăşoară activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani şi sunt înregistrate de autorităţile fiscale române, se arată în proiectul legislativ 336/2018 pentru modificarea şi completarea legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. De altfel, persoanele fizice trebuie să aibă reşedinţa pe teritoriul României de de cel puţin cinci ani.

Proiectul legislativ 336/2018 a fost iniţiat de deputaţi şi senatori de la PSD, ALDE şi PMP la începutul anului 2018 şi adoptat în 3 iunie 2020 de Camera Deputaţilor, iar în 9 iunie a fost trimis preşedintelui României pentru promulgare, potrivit datelor de pe site-ul Camerei Depuaţilor.

„Acest proiect legislativ vine în sprijinul fermierilor români, dar e tardiv, că au cumpărat străinii tot. În zona noastră, terenurile au fost cumpărate de portughezi, danezi şi italieni după Revoluţie. Problema a fost preţul terenurilor, pentru că ar fi cumpărat şi antreprenorii români, dar nu erau capitalizaţi, însă străinii aveau bani”, spune Gheorghe Nica, director general al Intercereal, companie ce exploatează peste 11.000 de hectare de teren în judeţul Ialomiţa.

La finalul anului 2018, erau 793 de persoane fizice şi juridice străine deţineau 422.000 de hectare în proprietate în România, conform informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Deşi este o bucurie pentru fermieri, reprezentanţii Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) spun că măsurile luate afectează securitatea energetică naţională şi duc companiile în imposibilitatea de investi în proiecte de producţie şi dezvoltare a resurselor energetice, dar şi de transport sau furnizare de energie. În proiectul legislativ mai scrie că terenul cumpărat trebuie folosit exclusiv pentru activităţi agricole.

„Astfel, companii româneşti cu alt obiect de activitate, dar care au nevoie de teren în extravilan pentru activitatea lor, cum sunt companiile petroliere, nu îl vor putea achiziţiona ori închiria pentru derularea de operaţiuni petroliere, conform legii adoptate. Cu alte cuvinte, companii active în România care, conform obligaţiilor asumate faţă de statul român, trebuie să obţină folosinţa unui teren pentru forarea unei sonde, ori pentru construirea unei facilităţi de producţie, nu vor putea respecta acordurile de concesiune pe care le-au semnat cu guvernul României”, spun reprezentanţii ROPEPCA.

Ministrul Agriculturii şi câţiva iniţiatori ai acestui proiect nu au răspuns la solicitarea ZF cu privire la acest proiect legislativ până la închiderea ediţiei.

Oficialii ROPEPCA mai spun că legea adoptată va schimba complet modul în care este exercitat dreptul de folosinţă pentru terenurile incluse în perimetrul petrolier, ducând statul în imposibilitatea de a exploata resursele în beneficiul consumatorului, dar va priva şi proprietarul privat de dreptul său constituţional de a dispune cum doreşte de proprietatea sa şi de posibilele beneficii financiare.

„Nu numai companiile petroliere sunt afectate de această lege. Orice companie care nu desfăşoară activităţi agricole şi doreşte să investească în teren agricol se află în aceeaşi situaţie. Mai mult decât atât, legea adoptată impune aceleaşi restricţii şi pentru persoanele fizice, români, europeni sau noneuropeni, cu domiciliul sau reşedinţa în România de cel puţin cinci ani, care doresc să întreprindă activităţi agricole, cu excepţia tinerilor fermieri ori a celor care au domiciliul în comuna în care vor să cumpere terenul“, adaugă ei. Prin tineri fermieri, proiectul legislativ se referă la persoane care au până în 40 de ani.

ROPEPCA susţine că relansarea economiei în perioada lăsată în urmă de pandemia de COVID-19 poate fi atinsă numai prin stimularea investiţiilor majore. „Acum, deşi ţinteşti spre stimularea investiţiilor într-un anumit sector de activitate, legea adoptată blochează nu numai investiţiile, ci şi activitatea de orice fel în alte sectoare“.