De frica recesiunii şi de teamă că îşi vor pierde locul de muncă, europenii economisesc mai mult şi cheltuiesc mai puţin, ceea ce întârzie ieşirea din criză
Europenii au pus la adăpost sute de miliarde de euro în conturi bancare în timpul lunilor de izolare, ceea ce înseamnă că economiile riscă să piardă o doză semnificativă dintr-un stimul important care ar trebui să o ajute să iasă din criză - cheltuielile consumatorilor, scrie Bloomberg.
Chiar dacă magazinele din multe ţări s-au redeschis, sondajele de opinie arată puţine semne că oamenii sunt pregătiţi să cheltuiască aşa cum o făceau în vremurile bune, descurajaţi de perspectiva pierderii locului de muncă şi a apariţiei unui al doilea val de infecţii. Acestea cresc riscul ca recuperarea Europei din criză să fie lentă, un factor inhibator puternic anunţându-se a fi lipsa cererii interne.
„Vor fi cheltuiţi o parte din ultimii bani puşi deoparte şi acest lucru a început deja să se vadă“, spune Gilles Moec, economist-şef la AXA din Londra, făcând referire la o revenire puternică a rezervărilor la restaurante în ţări precum Germania. „Însă vom reveni oare la ratele de economisire de la începutul crizei? Nu, şi sunt foarte îngrijorat legat de acest lucru.“
Depozitele constituite de gospodăriile din cele patru mari economii din zona euro au crescut exploziv cu peste 100 de miliarde de euro în martie şi aprilie, de trei ori mai mult decât avansul mediu din ultimul deceniu.
Cheltuielile consumatorilor, care reprezintă mai mult de jumătate din economia europeană, sunt cruciale pentru redresare. Această componentă a fost responsabilă pentru aproximativ două treimi din contracţia din primul trimestru.
Franţa, Italia şi Spania, ţări în care coronavirusul a ucis mai mult de 90.000 de vieţi, au înregistrat salturi energice ale ratelor de creştere anulă a depozitelor populaţiei. Germania, care a avut mai mult succes în aducerea sub control a pandemiei, nu a văzut creşteri neobişnuite.
Deponenţii din Marea Britanie şi-au majorat conturile bancare cu sume record în martie şi aprilie. La fel ca oriunde în Europa, este probabil ca ei să ezite să scoată de la păstrare cea mai mare parte a banilor atât timp cât boala încă ucide. Peste 40.000 de oameni au murit în Marea Britanie ca urmare a COVID-19. Bloomberg Economics prevede că economiile familiilor britanice vor creşte brusc în trimestrul II.
„Esenţial pentru ritmul revenirii este cât de mult se vor reduce economiile din bancă în trimestrele umătoare“, a explicat Dan Hanson, analist la BE. „Este posibil ca îngrijorările cu privire la locul de muncă şi la venituri să-i determine pe oameni să rămână prudenţi şi să menţină un tampon de siguranţă mai mare constând în bani puşi la păstrare.“
Deşi sumele mai mari puse deoparte în timpul crizelor nu sunt ceva neobişnuit - rata de economisire din zona euro a crescut şi în 2009 înainte de a se retrage -, de data aceasta ar putea fi diferit.
Comisia Europeană a avertizat că consumatorii ar putea continua să pună la saltea o parte mai mare din veniturile lor decât în mod obişnuit o perioadă mai îndelungată. Economistul-şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, a spus luna trecută că este „plauzibil ca factorul precauţie să rămână apreciabil atât timp cât persistă incertitudinea legată de virus.“
Această prudenţă şi faptul că s-ar putea ca un vaccin să nu fie disponibil până la mijlocul anului viitor se reflectă în cele mai recente prognoze economice ale BCE. Acestea arată că consumul privat din zona euro ar trebui să crească în al doilea trimestru, odată cu ridicarea restricţiilor, dar va depăşi nivelul său de dinainte de pandemie abia în 2022.
CE estimează că economia zonei euro va scădea cu 8,7% în 2020 şi va creşte cu 5,2% în 2021 şi cu 3,3% în anul următor.
Şomajul va fi un factor important care va influenţa cheltuielile viitoare. Œn timp ce unele ţări au înregistrat disponibilizări record, schemele de şomaj parţial cu salarii plătite de stat au împiedicat creşteri mai mari ale ratelor şomajului din zona euro.
Acest lucru s-ar putea schimba în lunile următoare. Unele companii europene importante, inclusiv transportatorul aerian german Lufthansa şi producătorul auto francez Renault, au anunţat deja reduceri de personal ca răspuns la diminuarea cererii.
Reducerile de TVA, alocaţii pentru familii cu copii şi subvenţiile pentru achiziţionarea de maşini mai puţin poluante sunt printre stimulentele pe care guvernele le folosesc pentru a încuraja consumatorii să cheltuiască banii puşi deoparte.
„Punerea în circulaţie a banilor economisiţi ar adăuga combustibil suplimentar pe măsură ce recuperarea prinde viteză“, a spus Dirk Schumacher, economist la Natixis din Frankfurt.