Principalele schimbări după reluarea activităţii în clinici şi spitale: trierea epidemiologică, masca şi testarea înaintea operaţiilor devin noua normalitate din sănătate

De la 15 mai, odată cu ieşirea din starea de urgenţă, spitalele şi clinicile, atât de stat cât şi private care nu au fost incluse în programul suport pentru COVID-19, au început să primească şi alţi pacienţi în afară de urgenţele medicale.

Parcursul unui pacient în clinici sau spitale este influenţat direct de criza sanitară generată de epidemia de COVID-19, atât din perspectiva timpului petrecut în spitale pentru triajul epide­miologic, măsurarea tempera­turii, cât şi din perspectiveă financiară, în unităţile private testul pentru coronavirus înaintea unei operaţii fiind susţinut de către pacient.

„Măsurile sunt de triere epide­miologică, obligativitatea de purtare de mască, acestea sunt obligatorii. La pacienţii care au nevoie de diverse intervenţii, chiar şi minore, se face şi testul COVID. Testul îl suportă pacientul. Majoritatea clinicilor îl fac cu 200 de lei pentru probele pe care le trimite statul. La cerere costul variază între 200 şi 350 de lei, în funcţie de dotările operatorului privat. Cel puţin până la finalul anului nu văd cum am putea scăpa de măsurile acestea. Ne aşteptăm la un val doi“, a spus Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).

El a precizat că pentru jucătorii de talie mică şi medie din piaţa privată de sănătate este dificil, fiind închise centre de imagistică, laboratoare din lipsa resurselor. Timp de două luni, în perioada stării de urgenţă, doar pacienţii cu probleme urgente au fost preluaţi de către unităţile medicale de stat sau private după un ordin al Ministerului Sănătăţii.

„Pacienţii au început să vină, să se adreseze sistemului medical privat, dar a fost greu pentru toată lumea în ultimele două luni, aprilie şi mai. Cei mari au avut resurse să treacă peste criză”, a mai spus Cristian Hotoboc.

De altfel, şi Laurenţiu Luca, şeful laboratoarelor de analize Synevo România, a spus recent pentru ZF că în cele două luni de stare de urgenţă numărul de probe lucrate pentru pacienţi şi colaboratorii companiei – spitale private sau de stat, au scăzut cu 75-80%.

Fluxul în spitalele care nu mai sunt implicate în asigurarea internării exclusiv a pacienţilor cu coronavirus a fost reluat la capacitatea anterioară izbucnirii pandemiei, însă sunt câteva schimbări, de la un triaj epidemiologic al pacienţilor, la testarea oamenilor care intră în spitale şi purtarea obligatorie a măştii, spun managerii şi reprezentanţii câtorva spitale judeţene din ţară.

Totuşi, reluarea activităţii a venit şi cu aglomeraţie în curţile spitalelor de stat din mai multe judeţe sau chiar din Bucureşti pentru că sistemul de stat nu s-a adaptat noii normalităţi. Astfel, ZF a scris că lipsesc programările din unităţile de stat, ceea ce duce la haos şi dezorganizare pentru spitale, dar reprezintă totodată un risc major de infectare pentru pacienţii care aşteaptă în aglomeraţie să fie preluaţi şi să treacă prin toate procedurile post-COVID. De altfel, şi ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a mers în vizită la două spitale din Bucureşti – Floreasca şi Universitar, cele mai mari spitale de urgenţă din Capitală, unde a găsit aglomeraţie în curtea unităţilor. Oficialul spune însă că în cazul spitalelor care nu sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii nu are cum să ia măsuri în ceea ce priveşte managementul unităţii medicale, precizând că „aşteaptă” o legislaţie favorabilă acestui lucru.

Alături de ministru, şi pacienţii aşteaptă condiţii mai bune în curţile spitalelor şi cu riscul dezvoltării unor focare de infecţie, în contextul în care bugetul în sănătate a crescut de la an la an, însă nu se vede acest lucru şi în practică.

Peste 11 mld. lei au fost bugetaţi pentru Ministerului Sănătăţii în 2020. Banii de la minister merg în general în investiţii în spitale, în aparatură, în plăţile salariilor medicilor rezidenţi. Pentru Casa de Asigurări de Sănătate au fost bugetaţi 41 mld. lei în 2020,  bani care merg în decontările serviciilor medicale pentru pacienţii asiguraţi şi în salariile personalului medical din sisemul public.