Asociaţia INACO le propune autorităţilor un program naţional, cu finanţare europeană şi naţională, pentru accesul gratuit al elevilor la educaţie digitală. „Fondurile europene ar putea fi o sursă de finanţare viabilă. E nevoie de schimbare şi de sus în jos.“

Autor: Ramona Cornea 20.06.2020

Asociaţia INACO, un ONG ce reuneştee manageri, consultanţi, analişti şi experţi în domeniul economic, a înaintat o propunere Ministerului Educaţiei, Ministerului Fondurilor Europene, precum şi Administraţiei Prezi­denţiale şi Guvernului, pentru un parteneriat public-civic-şcoală pentru finan­ţarea unui proiect naţional educa­ţional prin care elevii să aibă acces gratuit la educaţiei digitală.

„Am avut discuţii cu Ministerul Educaţiei pentru introducerea educaţiei digitale încă din clasele primare, cu inspec­toratele şcolare şi autorităţile pu­blice să sprijine crearea Smart Lab-urilor în şcoli. Fondurile euro­pene ar putea fi o sursă de finan­ţare viabilă. E nevoie de schimbare şi de sus în jos. Nu vom renunţa la dialogul cu autorităţile publice centrale pe care continuăm să le chemăm să se implice“, spune Andreea Paul, preşedinte al INACO.

ONG-ul propune dotarea şcolilor cu im­primante 3D, scanere 3D, laser 3D, creioane 3D, roboţi educaţionali multifunţionali, echipa­men­te de realitate virtuală, tablă interactivă, software-ul aferent noilor tehnologii, precum şi asigurarea unui training pentru cadrele didactice, materiale consumabile pentru primul an de funcţionare şi mentenanţă pentru apa­ratura inteligentă pentru un an de zile.

Bugetul total pentru un astfel de laborator este estimat la aproximativ 100.000 euro.

„Pentru asigurarea unui Smart Lab în cele 40 de judeţe ale ţării estimăm o linie de finanţare necesară de aproximativ 4 milioane de euro. Un proiect similar am dezvoltat şi lansat la Măgurele Science Park şi la Colegiul Moisil, în acelaşi buget, şi dezvoltăm un proiect identic în judeţul Călăraşi“, spun reprezentanţii ONG-ului.

Preşedintele INACO punctează că decalajele digitale ale României stagnează comparativ cu media ţările membre ale Uniunii Europene, în timp ce economiile central şi est-europene avansează.

„Convergenţa digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetăţenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi şi instituţii, în producţie şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. Aşadar, vorbim despre o transformare socială şi economică declanşată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI – Indicele Economiei şi Societăţii Digitale“, spune Andreea Paul.

Un copil născut în România îşi atinge doar 60% din potenţialul de productivitate odată ajuns adult, conform raportului Băncii Mondiale, “Markets and People: Romania Country Economic Memorandum“.

„Resursa umană talentată care simte că nu îşi poate atinge potenţialul acasă pleacă din ţară sau se risipeşte. Să fie întâmplătoare poziţia noastră în topul ruşinii mondiale din perspectiva capacităţii de a ne reţine resursa umană talentată în ţară?“, susţine preşedintele INACO.