Încrederea analiştilor financiari în economie creşte uşor, dar anticipaţiile sunt că criza va fi lungă. „Încrederea pe termen lung va depinde foarte mult de cum analiştii anticipează evoluţia crizei medicale; deci, dacă se atenuează criza medicală, va reîncepe creşterea economică.“

Autor: Miruna Diaconu 21.06.2020

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al analiştilor finan­ciari, CFA România, a crescut uşor în luna mai faţă de aprilie, de la 32% în aprile la 36% în mai (plus 3,7% lună la lună, minus 15% an/an), conform studiului lunar al Asociaţiei CFA România privind încrederea analiş­tilor financiari în economie. Dar există în orice percepţie un mare „dar“.

„Economia a fost blocată şi a nu existat activitate economică, încre­derea pe termen scurt este în creştere pentru că au început măsurile de relaxare şi economia a început să funcţioneze. «Current conditions» creşte încet-încet, pe măsură ce percepţia analiştilor cu privire la evoluţia curentă a economiei se îmbunătăţeşte. Încrederea pe termen lung va depinde foarte mult de cum anticipează ei evoluţia crizei medicale, deci dacă se atenuează criza medicală, sunt mai puţine cazuri şi economia se poate deschide, practic asta înseamnă că va reîncepe  creşterea economică“, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Preşedintele CFA România este de părere că măsurile luate de guvern pentru a susţine economia influen-ţează evoluţia indicatorului de încredere în economie, iar o revenire economică în primul trimestru al anului viitor, aşa cum este prevăzut în studiul asociaţiei, va depinde de evoluţia crizei medicale: „Economia depinde de un factor neeconomic, acest virus; cu cât îl combatem mai repede cu atât avem şanse să reîncepem creşterea economică mai repede“.

În cadrul sondajului asociaţiei, comparativ cu altele, în luna aprilie 2020 au fost adăugate şi patru întrebări suplimentare cu privire la impactul economic pe care l-a avut criza coronavirusului, unde cea mai mare parte a respondenţilor, adică 39%, anticipează că efectele economice ale pandemiei se vor resimţi puternic până în trimestrul I al anului viitor.

Deficitul bugetar estimat pentru 2020 este de 8,5%, valoarea medie a anticipaţiilor. Media anticipaţiilor cu privire la evoluţia PIB în 2020 este de -4%, în timp ce la şomaj este aşteptată o rată medie de 7,8%.

Indicatorul condiţiilor curente (analiştii sunt întrebaţi cum văd prezentul) a crescut în luna mai faţă de luna anterioară cu 4,8 puncte, ajungând la 19,4 puncte, iar, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, a fost înregistrată o scădere de 38,9 puncte. Tot în luna mai, indicatorul anti­cipaţiilor (analiştii sunt întrebaţi cum văd viitorul) a crescut cu 3,1 puncte faţă de luna aprilie, până la valoarea de 44,4 puncte, dar faţă de luna mai 2019 indicatorul a scăzut cu 3,7 puncte. „«Current conditions» este foarte jos pentru că economia este jos, în martie a atins minimul, iar după aceea a început să crească ceea ce înseamnă că undeva în aprilie a fost bottomul economic, apoi mergem în sus, acestea au fost anticipaţiile celor care au răspuns la sondaj. Indicele de încredere este combinaţia dintre «current conditions» şi «expectations» - cum se aşteaptă să evolueze economia pe următoarele 12 luni“, precizează Adrian Codîrlaşu.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.

În cadrul aceluiaşi studiu  al analiştilor financiari, cursul de schimb EUR/RON este anticipat de către 90% din participanţi având o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8989, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9424. Totodată, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 3%.

Indicatorul de Încredere Macroeconomica ia valori între 0, reprezentând lipsa încrederii, şi 100, încredere deplină în economie, şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii; anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.