Google, Amazon, Facebook, Apple şi Netflix ca măr al discordiei între SUA şi Europa: americanii acuză o taxare injustă, UE vrea contribuţii la buget pe măsura afacerilor, iar regizorii europeni vor stoparea... colonialismului cultural american

Almodovar, Gavras, Mungiu - re­gizorii europeni cer Uniunii Euro­pene război contra giganţilor digitali americani Google, Amazon, Face­book, Apple şi Netflix, instru­ment, spun ei, al colonialismului cultural american. 

Franţa, care sub preşedintele Emmanuel Macron a început să se implice din ce în ce mai hotărât în politicile comunităţii europene, acuzând o „provocare“ din partea SUA, ameninţă că va riposta prin aplicarea unei taxe pe servicii digitale. Aceasta va lovi direct veniturile acestor companii americane.

America şi Europa, cândva aliaţi în comerţ şi globalizare, se îndepărtează tot mai mult.

Lumea cinematografică europeană a decis să acţioneze împotriva GAFAN - Google, Amazon, Facebook, Apple, Netflix - 13 cineaşti trimiţând o scrisoare comună comisarului european pentru piaţa internă Thierry Breton în care i-au cerut o întâlnire pentru „a-şi uni forţele“ cu scopul introducerii de reglementări pentru giganţii digitali, în special americani, dar şi chinezi, scrie Le Figaro.

Grupul, condus de spaniolul Pedro Almodovar şi de dublul câştigător al Cannes Palme d’Or Luc Dardenne, a avertizat că Europa riscă să fie redusă la o „colonie“ a Americii şi Chinei dacă cultura ei nu este protejată de „giganţii digitali neeuropeni“. „America a înţeles aceste mize culturale şi economice când şi-a impus altor state filmele odată cu Planul Marshall“ după cel de-al Doilea Război Mondial, au scris regizorii. Însă astăzi giganţii GAFAN „sunt de o mie de ori mai puternici“, se arată în scrisoare. Izolarea în contextul coron­a­virusului „le-a permis să devină mai bogaţi ca niciodată în timp ce alte naţiuni şi industriile de divertisment de acolo se prăbuşesc“.

Între timp, evitând taxele, companiile GAFAN au con­tribuit prea puţin la finanţarea spitalelor, educaţiei şi a aparatului vital pentru democraţiile europene, ex­plică autorii scrisorii. GAFAN sunt motiv de tensiuni la un nivel mult mai înalt şi au devenit un instrument în jocurile de putere dintre SUA şi UE. America preşedintelui Donald Trump a aruncat în haos planuri pentru un nou cadru fiscal global pentru companiile de tehnologie după ce s-au retras din discuţiile cu ţările europene - şi le-au avertizat că vor urma represalii în cazul în care vor continua să aplice propriile taxe, scrie Financial Times. Într-o scrisoare adresată miniştrilor de finanţe din ţările europene care au promovat cel mai mult taxarea multinaţionalelor de internet, văzută de publicaţia britanică, secretarul american al Trezoreriei Steven Mnuchin a avertizat că discuţiile au ajuns în „impas“. El a spus că SUA nu au putut să accepte, din cauze interne, nici măcar provizoriu, modificări ale legii fiscale globale care ar afecta companiile digitale americane. Această mutare face inutile discuţiile internaţionale sub auspiciile OCDE din Paris pentru o abordare mai echitabilă a impo­zitării multi­na­ţio­nalelor. De asemenea, retragerea americană va înfuria capitalele europene care caută cu disperare surse de venituri pentru a-şi reconstrui economiile după dezas­trul provocat de pandemie. Cu Washingtonul ame­nin­ţând cu aplicarea de tarife dacă naţiunile europene continuă să perceapă taxe digitale „injuste“ pentru giganţii americani de internet, scrisoarea lui Mnuchin deschide calea spre o vară cu tensiuni transatlantice şi negocieri încinse. Paris, Madrid, Londra şi Roma sunt capitalele care promovează cel mai puternic introducerea de taxe noi pe afacerile Apple, Facebook, Google şi ale altor giganţi de tehnologie, spunând că aceste multinaţionale profită enorm de piaţa europeană, făcând în acelaşi timp contribuţii minime la finan­ţarea bugetelor statelor. Ministrul francez al finanţelor Bruno Le Maire a descris retragerea Washingtonului din negocieri drept o „provocare“ şi a spus că Franţa va aplica în consecinţă propria taxă oricare ar fi ameninţările primite de la guvernul american, scrie Politico. „Scrisoarea este o pro­vocare, o provocare pentru toţi partenerii din OCDE“, a afirmat Le Maire la postul de radio France Inter.

„Ajunsesem la câţiva centimetri de un acord privind taxarea digitală în timp ce giganţii digitali erau singurii din lume care beneficiau enorm de criza provocată de pandemie.“ El a continuat criticând modul în care SUA îşi tratează aliaţii - pe englezi, pe spanioli, italieni, francezi -, ameninţându-i. Răfuiala franco-americană este mai veche. Anterior întreruperii discuţiilor, preşedintele Trump a ameninţat că va aplica tarife vamale de până la 100% pe importurile de produse franceze de lux ca răspuns la decizia Parisului de a impozita suplimentar numele grele din Silicon Valley. Urmarea a fost că Franţa şi-a suspendat planurile în ianuarie, punându-şi bazele în negocierile de la OCDE, dar a avertizat că va relua eforturile iniţiale dacă până la sfârşitul acestui an nu se va ajunge la un acord. Acum, nimic nu mai stă în calea aplicării taxei pe digital, a confirmat Le Maire. „Va exista, aşa cum am promis dintotdeauna, o taxă digitală în 2020 în Franţa“, a spus ministrul francez. Parisul, Londra, Roma şi Madridul au trimis un răspuns comun la scri­soarea lui Mnuchin, a mai spus Le Maire. Şi guvernul britanic a anunţat că intenţionează să avanseze cu introducerea propriei taxe pe digital, deja prevăzută în lege. Însă companiile americane nu vor fi obligate să plătească ceva până în 2021. În scrisoare, politicianul american spune că „a încerca grăbirea unor negocieri aşa de dificile reprezintă o distragere de la chestiuni mult mai importante“, în condiţiile în care acestea sunt vremuri în care guvernele din întreaga lume ar trebui să-şi concentreze atenţia asupra problemelor economice cauzate de pandemia de COVID-19.

Mnuchin descrie taxarea giganţilor de tehnologie drept „măsuri unilaterale“. SUA au vrut, a explicat el, ca discuţiile să fie reluate mai târziu anul acesta. OCDE a propus un compromis cu două direcţii. Prima este ca statelor să le fie permise pentru prima dată să aibă unele drepturi să impoziteze profiturile pe baza vânzărilor făcute în jurisdicţiile lor. Acest lucru ar permite europenilor să impoziteze giganţii americani, dar şi Americii să taxeze, spre exemplu, producătorii europeni de bunuri de lux. †A doua direcţie este o rată de taxare corporate minimă la nivel global, scopul fiind împiedicarea ţărilor să micşoreze taxele corporate în încercarea de a ademeni companiile să-şi mute sediile pe teritoriul lor. Mnuchin a insistat că discuţiile despre a doua direcţie continuă şi că parţile sunt „mult mai aproape de un acord“. Însă puţini cred că este posibil un compromis global fără un acord asupra ambelor direcţii, astfel că manevra făcută de americani nu va avea susţinători în Europa. Cu doar câteva săptămâni în urmă Washingtonul a decis lansarea unei investigaţii asupra UE şi a nouă state pentru a determina dacă taxele digitale pe care acestea le iau în considerare vor afecta sectorul american de tehnologie.