Opinia Specialistului. Este momentul pentru prevenţie
1. Doamna Oancea, aveti 20 de ani de experienta in domeniul insolventei iar BDO, compania la conducerea careia va aflati de 11 ani este una dintre companiile care au pus bazele profesiei de practician in insolventa in Romania. Cum arata piata insolventei acum?
Piata insolventei este in momentul de fata o piata matura, as putea spune. Maturizarea a inceput in 2008 si a culminat cu intrarea in vigoare si implementarea Legii 85/2014 care a adus modificari de substanta legislatiei insolventei, ducand practica in materia insolventei intr-o zona mai transparenta si mai riguros reglementata.
Avem una dintre cele mai moderne legi ale insolventei din Europa, acest lucru contribuind semnificativ la uniformizarea practicii la nivel national, acesta reprezentand un castig foarte important pentru domeniul insolventei si nu numai.
Totodata, experienta pe care atat creditorii cat si debitorii au acumulat-o, a condus la schimbarea abordarii legislatiei insolventei atat in ceea ce-i priveste pe creditori cat si in ceea ce-i priveste pe debitori.
Cu toate acestea, numarul companiilor care reusesc sa se redreseze prin intermediul reorganizarii judiciare a ramas in continuare mic, nu numai in Romania ci si la nivel European, asa incat, focusul ar trebui sa migreze spre procedurile de preventie a insolventei.
2. Se vorbeste despre criza care va avea un impact semnificativ in ceea ce priveste piata insolventei din Romania. Ce parere aveti?
Cu siguranta incepe o perioada plina de provocari. Si indraznesc sa spun ca provocarile vor fi diferite fata de cele pe care le-am trait in perioada care a urmat anului 2008. Se vorbeste despre o criza mai adanca decat cea care a debutat in 2008 si in Romania. Poate ca asa va fi. Insa, cu siguranta, experienta de acum mai bine de 10 ani, ne aseaza intr-o pozitie mai buna decat aceea in care eram cu totii la debutul crizei din 2008.
Si cred, de asemenea, ca orice provocare este insotita de niste oportunitati uriase de crestere. Si sunt convinsa ca si de aceasta data va fi la fel. Trebuie doar mutat focus-ul de pe “ criza” pe “ oportunitate”.
3. Care credeti ca este cea mai importanta lectie pe care atat creditorii cat si debitorii au invatat-o in perioada crizei care a debutat in 2008?
Cred ca una dintre cele mai importante lectii pe care le-am am invatat cu totii in acea perioada este aceea ca negocierea este de preferat razboiului. Cred ca oamenii au migrat, incetul cu incetul, din zona de win-lose in zona de win-win, ceea ce schimba fundamental perspectiva si rezultatele negocierii. Iar acesta cred ca este un castig urias, intr-o cultura care nu exceleaza, in mod traditional, la capitolul negociere. Dar invatam si lucrurile se schimba in bine.
3.Ce inseamna preventie in Romania?
In primul rand preventie inseamna sa te uiti cu sinceritate si asumare in oglinda si sa recunosti ca ai o problema. Cred ca antreprenorii, cu sprijinul profesionistilor in domeniu, sunt cei care trebuie sa faca primul pas catre preventie. Toate statisticile din ultimii ani la nivel european arata ca dificultatile financiare abordate la timp si cu responsabilitate de catre debitori, prin proceduri de preventie, salveaza nu numai business-uri ci si locuri de munca, procentele fiind semnificativ mai ridicate decat in cazul companiilor salvate prin proceduri de insolventa.
Bineinteles, pentru ca antreprenorii sa poata face primii pasi catre preventie, ar trebui sa paseasca pe un teren sigur din punctul de vedere al reglementarii si al bunelor practici.
Legea 85/2014 reglementeaza in momentul de fata 2 proceduri de preventie a insolventei : Mandatul ad-hoc si Procedura de concordat preventiv.
De asemenea, OG 6/2019, astfel cum a fost modficata, face parte din pachetul de proceduri de preventie pe care debitorii onesti le pot accesa.
Directiva 1023/2019 privind cadrele de restructurare preventiva, in vigoare din iulie 2019 si care are termen de transpunere in legislatia nationala iulie 2021, constituie, in opinia mea, punctul de cotitura pentru crearea unui cadru legislativ adecvat implementarii procedurilor de preventie ( judiciare si extrajudiciare). Scopul declarat al Directivei este acela de a se asigura ca intreprinderile viabile aflate in dificultate financiara au acces la cadre nationale eficace de restructurare, care sa le permita sa continue sa functioneze si, de asemenea, acordarea unei a doua sanse intreprinzatorilor insolventi onesti prin remiterea completa de datorie, dupa trecerea unei perioade rezonabile de timp.
Prin urmare, daca criza din 2008 a fost despre insolventa, cred ca perioada care urmeaza va fi despre preventie. Iar acesta cred ca este un pas foarte important care, pe termen mediu si lung va avea un impact pozitiv asupra economiei nationale.
4.Credeti ca Romania este pregatita pentru proceduri de preventie?
Exista o retinere in ceea ce priveste acesarea procedurilor judiciare de preventie, insa cred ca acum, mai mult ca oricand, sansa companiilor aflate in dificultate este sa apeleze la proceduri de restructurare la timp, fie ca este vorba despre proceduri extrajudiciare, fie ca este vorba despre proceduri judiciare.
Sunt multe parghii de control care pot asigura garantia transparentei si a aplicarii prevederilor legale in materie cu profesionalism, onestitate si responsabilitate, aceste din urma ingrediente fiind cheia succesului unei proceduri de restructurare. Iar instrumentele pe care le vom avea cu totii la indemana dupa transpunerea Directivei 1023/2019 vor fi, cu siguranta, mai numeroase, mai bine reglementate si, in consecinta, mai eficiente decat cele existente in momentul de fata.
5. De ce concordat preventiv si nu insolventa?
In primul rand premisele legale sunt diferite: debitorii care sunt in insolventa, adica cei care nu au suficiente lichidati pentru a-si onora datoriile curente nu pot accesa procedura de concordat preventiv.
Procedura de concordat preventiv se adreseaza acelor debitori care se afla in dificultate financiara, fara a fi insa in insolventa. De altfel, acesta este primul lucru pe care, in opinia mea, debitorul onest ar trebui sa il demonstreze creditorilor pentru a-i convinge sa se aseze la masa negocierilor pentru proiectul de concordat preventiv.
Concordatul preventiv prezinta avantaje fata de procedura insolventei, atat pentru creditori cat si pentru debitori. Desi este o procedura judiciara ca si procedura insolventei, rolul instantei este substantial mai redus decat in cazul procedurii insolventei, termenele de negociere, aprobare si implementare sunt mai scurte, procesul de decizie mult mai flexibil.
Procedura de concordat preventiv, desi se aseamana sub anumite aspecte cu procedura de reorganizare judiciara, prezinta particularitati care o apropie mai mult de o procedura de restructurare extrajudiciara.
Libertatea de negociere este mult mai mare decat in cazul procedurii insolventei, unde platile catre creditori se fac intr-o anumita ordine si in anumite proportii stabilite in mod strict si imperativ de catre lege.
Parghiile de control reglementate de lege pe care creditorii le detin cu privire la derularea procedurii de concordat preventiv sunt de natura a asigura transparenta procedurii de concordat si, implicit, confortul creditorilor cu privire la modalitatea de derulare a procedurii de concordat.
Un aspect important este cel legat de posibilitatea ca si creditorul bugetar sa voteze proiectul de concordat preventiv, posibilitate care nu exista in reglementarea anterioara a concordatului, cu conditia ca rezultatul testului creditorului privat sa fie pozitiv. Acest aspect este de natura a creste sansele de restructurare.
Prin urmare, daca debitorul se afla in dificultate financiara si se pune sub protectia legii la timp, apeland la o procedura de preventie, are sanse semnificative sa evite insolventa, cu consecinta salvarii afacerii, a locurilor de munca si a acoperirii intr-o proportie mult mai mare a creantelor.
6. Exista apetit in randul creditorilor pentru procedurile de preventie?
Cred ca acum, mai mult decat oricand, creditorii ar trebui sa incurajeze procedurile de preventie, cu atat mai mult cu cat experientele anilor trecuti ne-au aratat ca procentul companiilor care reusesc sa supravietuiasca procedurilor de insolventa este unul mic.
Si cred, de asemenea, ca acum debitorii onesti vor avea la masa negocierilor creditori cu o disponibilitate mai mare de a negocia pentru a evita insolventa .
Intr-o economie sanatoasa procedurile de preventie trebuie sa constituie regula. Iar acum exista oportunitatea de a face aceasta schimbare benefica pentru toata lumea.
