Iulian Anghel, ZF: Guvernul trebuie să înceteze să întreţină iluziile: nu sunt bani pentru majorarea pensiilor şi punct

♦ Premierul Ludovic Orban susţine că nu sunt bani pentru „majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie”, cum reclamă o lege în vigoare ♦ Dar, adaugă: pensiile vor fi majorate, cu un procent “pe care nu-l pot spune acum”. ♦ Dar când îl poate spune? ♦ Singurul adevăr este că pensiile nu pot fi majorate anul acesta nici măcar cu un punct procentual ♦ Dacă vor fi majorate, vor fi majorate din împrumuturi l Ambiguitatea pe care guvernul liberal o lasă să planeze asupra acestui subiect atât de sensibil face rău tuturor.

Pe vechea lege, pensiile – care erau indexate cu inflaţia şi cu 50% din creşterea economică - ar fi trebuit să scadă anul acesta, dat fiind situaţia extrem de complicată a economiei (o scădere de 6-7% a PIB; deci o reducere de 3 - 3,5% a pensiilor, parţial compensată de o inflaţie de 2%). Fireşte, nimeni nu va face asta şi nici nu este de dorit.

Dar, luni de zile, guvernul în frunte cu ministrul finanţelor Florin Cîţu au susţinut că banii pentru majorarea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie, sunt „prinşi în buget“. Ce însemna asta, doar ei au ştiut. Acum, parla­men­tarii PSD susţin: „Nu aţi zis voi că sunt banii «prinşi» în buget“? Majoraţi pensiile cu 40%, mai ales că aţi trecut bugetul pe 2020 prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului, prin urmare nu aţi venit cu niciun argument împo­triva majorării pensiilor. PSD o ţine una şi bună: dacă ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a zis că are bani să majoreze pensiile, atunci să le majoreze! Dacă nu, depunem moţiune de cenzură. Aşa, şi? Premierul Ludovic Orban admite, în sfârşit, că majorarea pensiilor era greu de suportat chiar şi într-o situaţie economică favorabilă, dar că acum, când România este într-o criză, creşterea pensiilor cu 40% nu poate fi susţinută financiar.

„Majorarea cu 40% ar fi fost foarte greu de făcut chiar în condiţiile în care eram într-o situaţie economică favorabilă, aşa cum arătau datele la începutul anului, atunci când am adoptat bugetul. Suntem într-o criză economică, suntem într-o criză care a afectat atât veniturile la bugetul de pensii, cât şi veniturile bugetului de stat. Se vede limpede că majorarea cu 40% este o majorare care nu poate fi susţinută financiar pentru că ea generează un pericol grav pentru echilibrul bugetar al României, riscând să afecteze capacitatea României de a face faţă tuturor plăţilor. Vom creşte pensiile, procentul nu îl voi prezenta public decât atunci când vom avea finalizate toate aceste evalăuri, analize“, a spus premierul la România TV citat de Mediafax.

Acesta a precizat, în plus, că România nu îşi permite nici dublarea alocaţiilor pentru copii, care ar presupune un efort bugetar de 7 miliarde de lei: „Vom căuta o soluţie. Nu ne putem permite dublarea alocaţiilor. Este a doua dublare care este făcută, după cea din martie în dezbaterea bugetului 2019. Sigur că vom da o garanţie privind dublarea alocaţiilor, dar va trebui să gândim un calendar de creştere. Dublarea alocaţiilor generează cheltuieli de aproximativ 7 miliarde de lei la nivel bugetar, sunt foarte greu de suportat aceste creşteri“.

Ce soluţie? Soluţie nu este alta decât cea  a lui Moromete, aflat faţă în faţă cu Jupuitu, care-i cerea „foncierea“: „N-am“.

Deficitul fiscal la 4 luni este de 27 de miliarde de lei. Datoria nouă făcută de guvern, la 4 luni din an, este de 32 de miliarde de lei. În aprilie (ultimele date) statul a avut încasări de venituri de 21 de miliarde de lei, dar a cheltuit 31 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că o treime din cheltuielile statului au fost din împrumuturi (10 mld. lei, 1% din PIB, doar într-o lună). O treime din cheltuielile statului, în aprilie, au însemnat, aşadar, împru­mu­turi. La patru luni, la venituri de 98 mld. lei, cheltuielile au fost de 125 de miliarde de lei. 27 de miliarde de lei, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, a fost acoperită din împrumuturi. Altfel zis: 22% din cheltuielile statului, în primele patru luni din an, sunt din împrumuturi. Şi asta în situaţia de faţă, în care, de bine de rău, salariile în sistemul public sunt plătite la zi, pensiile sunt plătite la zi.

Majorarea pensiilor, la nivelul cerut de lege, ar frânge gâtul acestui echilibru mai mult decât precar. Doar în ultimele patru luni din an, nece­sarul de finanţare pentru majorarea pen­siilor este de 25 mld. lei (cal­culul este al guver­nului PSD, care a iniţiat  ma­jorarea pensiilor fără a avea limpede, în faţă, con­secinţa pentru buget a unui astfel de gest). Pentru anul ce vine, necesarul suplimentar de finanţare ar fi de 58 mld. lei.

Presupunând că guvernul nu se va împrumuta pentru a face investiţii (pentru că, din surse proprii nu are de unde, dacă ar vrea), unde va ajunge deficitul bugetar cu astfel de cheltuieli care nu pot fi acoperite din veniturile din activitatea economică? Consiliul Fiscal a încercat, în trecut, calcule şi toate arată rău: 6-7-8% din PIB, deficit fiscal. Care va conduce la o datorie publică, spune de această dată Comisia Europeană, de 90% din PIB, la orizontul lui 2030.

Guvernul liberal  trebuie să-şi explice intenţiile rapid pentru că, altfel, întreţine iluziile. Iar, dacă are bani pentru majorări, să spună de unde-i are.