Cum arată statistica din anul şcolar 2019-2020: Numărul elevilor şi studenţilor s-a redus cu peste 21.000, la 3,52 mil, pe fondul scăderii numărului de elevi din învăţământul primar şi gimnazial cu 11.500
Numărul elevilor şi studenţilor înregistrat în sistemul naţional de educaţie în anul şcolar/universitar 2019-2020, s-a redus cu 21.100 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, până la 3,526 milioane, evoluţie determinată în principal de scăderea înregistrată în învăţământul primar şi gimnazial, unde numărul de elevi s-a redus cu 11.500, arată datele publicate joi de INS.
În perioada analizată, numărul de elevi din învăţământul profesional s-a majorat cu 11,4% comparativ anul şcolar/universitar precedent, în timp ce în învăţământul superior creşterea a fost de 1,8%, în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar de 0,3%, iar învăţământul postliceal şi de maiştri de 0,1%.
Datele INS arată că numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 50.310 elevi şi studenţi, în creştere uşoară, de 0,3%, comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
În anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,5%, respectiv 15,6%).
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar şi învăţământul postliceal şi de maiştri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+10,3 mii elevi, +9,6 mii studenţi/cursanţi, +1,4 mii copii şi respectiv +0,1 mii elevi).
În învăţământul postliceal şi de maiştri au fost înscrişi 92,5 mii elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).
Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31,0 mii, respectiv -11,5 mii).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543,3 mii studenţi/cursanţi, din care 54,6% au fost studente/cursante.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanţilor).
Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2019-2020 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (21,0%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,2%).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private.
Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor1 înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,6%), respectiv postliceal şi de maiştri (53,3%).
(sursa INS)
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2019-2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (607,7 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (516,8 mii persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,5%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2,0% fiecare în parte).
În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi/cursanţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,9%).
(Sursa: INS)