Situaţia bugetului general consolidat a rămas dezolantă şi în luna mai: venituri în scădere cu 12% şi cheltuieli în creştere cu 21%
♦ Luna mai nu a adus nimic bun pentru bugetul consolidat al statului ♦ Despre luna aprilie, economiştii au spus că va fi cea mai grea din acest an l Însă luna mai nu a adus nicio limpezire ♦ Dacă, în aprilie, faţă de aprilie 2019, veniturile scădeau cu 15%, iar cheltuielile creşteau cu aproape 12%, în mai, faţă de mai 2019, veniturile au scăzut cu 12%, iar cheltuielile s-au adâncit cu 21%.
Astfel că deficitul de 8,8 mld. lei înregistrat în aprilie a prins aripi în mai, iar deficitul nominal a fost în această lună de 12 mld. lei (2,5 mld. euro) echivalentul a 1,1% din PIB-ul estimat la 1.082 mld. lei. Este cel mai mare deficit lunar înregistrat în aceste luni de criză şi el este măsura căderii economiei, o economie care nici nu putea să se comporte altfel, după luni de zile în care jumătate din ţară a fost, practic, închisă.
La cinci luni din an, deficitul fiscal a ajuns la 3,6% din PIB, iar această cădere arată limpede, încă de pe acum, că a doua parte a anului nu va aduce recuperarea la care unii economişti sperau prin luna martie.
Bugetul a avut, în primele cinci luni din an, cheltuieli, peste venituri, de 38,8 miliarde de lei, echivalentul a 3,59% din PIB, cu 24 mld. lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru comparaţie, pe întreg anul 2019, deficitul bugetar nominal a fost de 48 de miliarde de lei (4,6% din PIB-ul de la nivelul anului trecut).
Nota explicativă ce însoţeşte datele statistice privind execuţia bugetului general consolidat, la cinci luni, spune că jumătate din deficitul de 38,8 miliarde de lei a fost generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Potrivit sursei citate, creşterea deficitul bugetar aferent primelor cinci luni ale anului curent, an/an, a fost determinată de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă şi de alertă (11,7 mld. lei), de creşterea cu 2,2 mld. lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie - mai 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,2 mld. lei. Altfel spus, dacă situaţia se îmbunătăţeşte, o parte din aceste sume pot fi recuperate în a doua parte a anului.
Reprezentanţii Finanţelor mai spun că, pe partea de cheltuieli, s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 3,4 mld. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de pandemia de COVID-19. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 119,5 mld lei în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 3,4% faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, în veme ce cheltuielile au înregistrat un plus de peste 14%.
Încasările din TVA au înregistrat 20,1 mld. lei în primele cinci luni ale anului, în scădere cu 18,9%, an/an, cea mai mare scădere lunară înregistrată în cel puţin ultimii zece ani. Căderea este explicabilă pentru că vânzările s-au prăbuşit: doar în aprilie, faţă de martie, vânzările au consemnat un minus 22% comerţul cu amănuntul, minus 15% comerţul alimentar, minus 22% comerţul nealimentar, minus 35% comerţul cu carburanţi, minus 33% comerţul auto sau minus 17% comerţul cu ridicata.
În plus, ministerul de resort mai spune că evoluţia încasărilor nete de TVA în primele cinci luni a fost determinată şi de creşterea rambursărilor de TVA cu 28,4% (an/an), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei.
Veniturile din accize au însumat 11,6 mld. lei în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 0,1% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat, de 158,4 mld. lei au crescut în termeni nominali cu 14,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Majorarea cheltuielilor se datorează, susţin reprezentanţii Finanţelor, şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea pandemiei. Astfel, până la finele lunii mai s-au plătit 2,3 mld. lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 440 mil. lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2.
Salariile au continuat însă să crească. Cheltuielile de personal au însumat 44 mld. lei, în creştere cu 5,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.