Marele plan de relansare aruncă cu investiţii de zeci de miliarde de euro, dar întreprinzătorii aşteaptă mâine bani de supravieţuire. Următoarele două luni vor fi cruciale pentru companiile româneşti. „Dacă nu vor accesa granturile de 1 mld. de euro, vom vedea falimente consistente.“

♦ Guvernul a publicat ieri planul de relansare economică, un set de măsuri care conţine granturi pentru companii, garanţii de stat pentru investiţii, investiţii publice ♦ Mediul de afaceri se uită însă la prima parte a planului - granturile pentru companii în valoare totală de 1 miliard de euro.

Guvernul a prezentat ieri un plan de relansare eco­nomică în valoare de circa 100 mld. euro care conţine granturi pen­tru companii, garanţii la credite, inves­tiţii publice masive. În vreme ce mă­surile care se adresează companiilor mari din România rămân în continuare sub mai multe semne de întrebare, mă­surile din plan care se adresează com­pa­niilor mici şi mijlocii, prevăzute în prima parte a pla­nului, pot fi accesate mai de­vre­me, în condiţiile în care banii vor fi re­locaţi din surse europene afe­ren­te exer­ciţiului financiar multianual care se în­cheie anul acesta. În joc sunt 1 mld. euro în granturi.

„S-a vorbit foarte mult de acest mi­liard şi ne-ar plăcea să-l vedem opera­ţional cât mai repede, având în vedere că toate aceste companii sunt grav afec­tate şi au nevoie ca de aer de această in­jecţie de capital. Industria ospitalităţii aşteap­tă cu sufletul la gură acest pro­gram. Fără ajutor, va exista o rată con­sis­tentă de închidere, de faliment. Noi apro­ximăm între 20 şi 30% dintre ope­ratori. Ne vom lupta să existe o proce­du­ră de acordare a acestui miliard de lei cât mai rapid“, a declarat Dragoş Petres­cu, fondator al City Grill şi preşedinte în exerciţiu al Coali­ţiei pentru Dezvoltarea României, în cadrul unei ediţii speciale a ZF Live.

Miliardul de euro pentru IMM-uri pre­văzut în setul de măsuri este con­sti­tuit din granturi pentru companiile mici şi mijlocii din România în vederea creş­te­rii competitivităţii şi a finanţării inves­tiţiilor mari.

Reprezentanţii mediului de afaceri con­sul­taţi de ZF sunt de părere că pu­ne­rea în aplicare a măsurilor ar trebui mo­nitorizată periodic pentru a verifica atin­gerea obiectivelor din program.

„Este foarte bine ce îşi propune pla­nul ca obiective. Încă din preambul se vorbeşte de schimbarea paradigmei şi orientarea spre dezvoltarea capita­lu­lui românesc.  Dacă este realist sau nu ce îşi propune guvernul, o să spun că trebuie să fie realist. Conceptual aces­tea sunt direcţiile. Desigur, depinzi de Uniunea Europeană ca finanţări şi de­pin­dem de pieţele pentru produsele româ­neşti. Ar trebui ca la fiecare 6 luni să existe o analiză a atingerii obiec­ti­velor din program“, a spus Florin Pogo­naru, preşedintele Asociaţiei Oa­me­ni­lor de Afaceri din România (AOAR).

Dragoş Damian, directorul execu­tiv al Terapia Cluj, cel mai mare produ­că­tor de medicamente din România, spune că ar fi fost ideal ca una dintre mă­surile pentru companiile mari să fie scu­tirea de la plata impozitelor şi ta­xelor pentru investiţii, până când acestea vor fi amortizate.

„Ca şi companie mare, mai bine aduc eu banii mei pentru o investiţie şi Ro­mânia mă scuteşte de la plata ta­xelor şi impozitelor până când investiţia este amortizată. Este varianta cea mai sim­plă, altfel trebuie să merg la trei sau pa­tru instituţii ca să obţin acest caz. Ca in­vestitor străin, aş prefera să nu plătesc taxe şi impozite pentru un număr de ani, până când banii aduşi în România sunt amortizaţi“, a declarat Dragoş Damian, în cadrul unei ediţii speciale a ZF Live.

Dragoş Anastasiu, preşedintele Ca­me­rei de Comerţ Româno-Ger­ma­ne, spune că ar fi fost ne­ce­sar şi un capitol dedicat turismului, la fel cum a fost cel pentru agricultură. Tot­odată, continuă el, ar fi trebuit abor­dat subiectul promovării României în străinătate.

„Mi-aş fi dorit să văd un capitol se­pa­rat pentru turism. Mă bucur că am gă­sit cuvântul turism în document, însă mi-ar fi plăcut un capitol dedicat acestui sec­tor. Pe lângă turism, mi-ar fi plăcut să văd şi un subiect separat legat de in­vestiţii în imaginea României în lume, pen­tru că de aici ni se trag şi foloasele şi problemele.“