Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, încearcă să-şi revigoreze mandatul schimbând premierul: este vorba doar de marketing

Autor: Catalina Apostoiu 05.07.2020

La câteva ore după demisia premierului Edouard Philippe şi a guvernului acestuia la sfârşitul săptămânii trecute, Emmanuel Macron l-a desemnat pe Jean Castex, oficial care s-a ocupat de redeschiderea Franţei după carantină, în poziţia de premier, însărcinându-l cu formarea unui nou guvern. Poziţia lui Philippe se afla sub semnul întrebării de la mijlocul lunii iunie, când preşedintele francez a declarat că doreşte să-şi „reinventeze“ preşedinţia după eşecul din alegerile municipale şi înaintea alegerilor prezidenţiale din 2022.

Noul premier Jean Castex „este un înalt funcţionar complet şi polivalent care se va angaja pe deplin pentru reformarea statului şi conducerea unui dialog cu teritoriile“, se arată în comunicatul Palatului Elysee. Acesta va şti cum să acţioneze pentru realizarea reconstrucţiilor menţionate de şeful de stat, se mai arată în comunicat.

Cu Jean Castex la Palatul Matignon, preşedintele a ales un premier executant, arată Cecile Cornudet, editorialist la Les Echos.

Castex este o figură nouă pe scena politică franceză, astfel că desemnarea sa în locul unei figure populare în rândul electoratului francez este grăitoare, scrie Bloomberg. Macron a ales un necunoscut, care probabil nu-i va pune deciziile sub semnul întrebării, înlăturând o figură care-l punea în umbră.

Jean Castex, în vârstă de 55 de ani, membru al partidului conservator Les Republicains, fost colaborator al lui Nicolas Sarkozy, este din luna aprilie delegat interministerial responsabil cu ridicarea restricţiilor antipandemie. Castex este de asemenea primar al oraşului Prades, potrivit Les Echos.

Premierul francez Edouard Philippe a demisionat la sfârşitul săptămânii trecute, lansând un proces de remaniere guvernamentală menit să reactiveze preşedinţia lui Emmanuel Macron cu doi ani înaintea alegerilor prezidenţiale.

Poziţia lui Philippe s-a aflat sub semnul întrebării de la mijlocul lunii iunie, când preşedintele francez a declarat că doreşte să-şi „reinventeze“ preşedinţia, scrie Reuters.

În remanierile guvernamentale din Franţa, premierul îşi propune demisia înaintea desemnării noului cabinet, dar poate totuşi să fie renumit în poziţie.

Decizia lui Macron de a-şi reface guvernul vine după ce electoratul francez l-a penalizat pe fostul bancher de investiţii şi partidul său în cadrul alegerilor municipale. În urma votului, partidul ecologist şi aliaţii săi de stânga au câştigat controlul asupra mai multor oraşe importante, printre care Lyon, Strasbourg şi Bordeaux.

Partidul centrist al preşedintelui Macron, La Republique En Marche (LREM) nu a reuşit să câştige niciun oraş important, fiind lansate astfel discuţii despre o posibilă remaniere guvernamentală.

Alegerile au scos la iveală o susţinere în creştere pentru partidul ecologist şi problemele pe care Macron le are cu alegătorii de stânga. Singurul lucru pozitiv pentru Macron în alegerile respective a fost reprezentat de propria victorie a lui Philippe în oraşul nordic Le Havre.

Cu numai 21 de luni până la următoarele alegeri prezidenţiale, Macron vrea să se repoziţioneze, susţin consilierii săi apropiaţi.

Analiştii politici arătaseră că înlocuirea lui Philippe, care este mai popular în rândul publicului de­cât pre­şedintele, ar fi un risc politic pentru Macron. Pre­mie­rul a dat dovadă de loialitate neclintită în timpul va­lurilor de proteste din ultima vreme şi ar putea apă­rea ca rival al lui Macron în alegerile prezidenţiale din 2022.

Însă nici păstrarea lui Philippe în poziţia de premier nu ar fi fost lipsită de probleme. O astfel de decizie ar fi sugerat că Macron a fost prea slab să renunţe la premier şi că partidul său tânăr nu a fost capabil să permită o restructurare de amploare a cabinetului.

În plus, Macron l-a atras pe Philippe din opoziţia de centru-dreapta, iar păstrarea acestuia ar complica recâştigarea alegătorilor de stânga. În acelaşi timp, demisia întregului guvern sugerează că Macron se gândeşte la ceva mai ambiţios.

Preşedintele francez este nerăbdător să-şi relanseze preşedinţia înaintea următoarelor alegeri din 2022 în condiţiile în care primii săi trei ani de mandat au fost marcaţi de reforme economice adesea controversate, de protestele antiguvernamentale ale Vestelor Galbene şi de pandemia de COVID-19 care a ucis aproape 30.000 de oameni în Franţa şi a generat o recesiune profundă.

Liderul francez a încercat să-şi respecte promi­siunile de revizuire a politicilor, dar şi de a face Franţa mai prietenoasă pentru investitorii interna­ţionali, scrie Bloomberg.

Până acum, Macron a promis că guvernul său va investi în plus 15 miliarde de euro în următorii doi ani pentru a facilita transformarea economiei franceze din punct de vedere ecologic.

Macron declara recent într-un interviu acordat ziarelor franceze regionale că ţara sa are nevoie de o „nouă cale“ bazată pe o reconstrucţie economică, socială şi de mediu.

Însă „noua cale“ pentru economia franceză ar putea să nu fie pe atât de nouă pe cât se anunţă, scrie Financial Times.

Într-un discurs recent, Macron a reluat declaraţii de politică mai vechi, când exludea majorări de taxe, spunând că singura modalitate de a clădi o economie sustenabilă este de a munci mai mult şi a produce mai mult. Planul de reformă a pensiilor care a declanşat ample proteste ar putea fi revizuit sau renegociat, dar nu va fi probabil abandonat cu totul.

„Nu sunt sigur că există cu adevărat o cale nouă“, arată Nicolas Bouzou, economist la Asteres, o companie de consultanţă. „Este vorba probabil doar de marketing. Ceea ce anunţă nu se depărtează de ceea ce a făcut de la începutul mandatului de cinci ani. Într-un final, nu este clar dacă avem în faţă o schimbare majoră“.