INS reconfirmă creşterea din T1 2020 de 0,3% faţă de T4/2019. Dar economia nu poate evita o cădere de 6% pe tot anul, crede Comisia Europeană

Autor: Iulian Anghel 08.07.2020

♦ Economia României „a dat semne/a demonstrat rezilienţă/rezistenţă” („showed signs of resilience” – prognoza de vară a Comisiei Europene), în T1/2020 ♦ PIB-ul real a crescut în T1/2020 cu 2,4%, an la an, şi cu 0,3% în T1/2020, faţă de T4/2019, a reconfirmat marţi INS, date certificate de prognoza de vară a Comisiei Europene pentru evoluţia economică a Uniunii, date publicate marţi, 7 iulie ♦ Prognoza Comisiei pentru România nu este deloc grozavă: minus 6%, cădere economică în 2020.

Institutul Naţional  de Statistică a recon­firmat, marţi, evoluţia sur­prin­ză­toare a economiei României  în T1– un plus de 2,4% în T1 2020, faţă de T1/2019, cu un avans de 0,3% în T12020/T41019. Este o evoluţie bună, în condiţiile în care majoritatea economiştilor se aşteptau la o scădere, nu la o creştere, chiar dacă primele două luni din trimestru au fost bune.

Însă previziunile Comisiei Europene tem­perează optimismul şi anunţă o revenire a economiilor Uniunii mai dificilă decât se credea. Faţă de anticipările guvernului României care şi-a construit bugetul, la rectificare, pe o cădere economică de doar 1,9%, în 2020, Comisia merge pe cifre mult mai severe şi vede o scădere a PIB-ului naţional de 6%. Pentru UE, în ansamblu, scăderea ar fi şi mai mare – 8,3%. Este complicat, iar Comisia avertizează: o cădere mai severă a unuia sau a altuia dintre principalii parteneri la export ai României (Italia, Franţa sau Germania – n. red.) va complica lucrurile. Un al doilea val de pandemie în România va întârzia recuperarea şi, în plus, deficitele imense ale ţării vor pune mari probleme în viitor.

Datele INS arată că, în T1/2020, pe partea de formare a PIB, agricultura, aflată pe catafalc anul acesta din cauza secetei, urmată de inundaţii, a avut o contribuţie zero la creşterea economică de 2,4%, an/an – dar ea nu poate avea decât o contribuţie marginală la PIB, de vreme ce nu mai înseamnă decât 1,9% din economie (în T1/2020). Industria, într-o mare dificultate şi ea, a contribuit negativ la creşterea PIB în T1, cu minus 1,2%. Construcţiile, despre care economistul Laurian Lungu spune că au ţinut economia pe plus în primul trimestru, au avut un aport pozitiv la creşterea economică de 0,8%, deşi au însemnat doar 4% din PIB.

Pe partea de utilizare a PIB, o revizuire puternică faţă de datele-semnal din iunie, vine din zona investiţiilor. Ponderea formării brute de capital fix a fost revizuită de la 15,8% participare la PIB, în iunie, la 17%, iar contribuţia la creşterea economică, de la 0,9% în iunie, la 2% în datele de miercuri, ceea ce l-a făcut pe ministrul finanţelor Florin Cîţu, un partizan al investiţiilor, să exulte: „INS confirmă contribuţia masivă a investiţiilor la creşterea economică din trimestrul I 2020. INS a revizuit în sus contribuţia investiţiilor la creşterea economică din trimestrul I 2020 de la 0,9% la 2%. Creşterea economică în primul trimestru 2020 a fost de 2,7% (2,4% - n. red.), investiţiile au contribuit 74% - contribuţie record. Planul de relansare a economiei este concentrat pe investiţii. Este unica soluţie, soluţie liberală, prin care putem garanta bunăstare pentru toţi românii în viitor“.

Doar investiţiile viitoare vor arăta dacă ministrul de finanţe are dreptate pentru că, la trei luni, cele trei luni analizate de INS, creşterea investiţiilor statului este insignifiantă, de plus 1,6% an/an, în ciuda declaraţiilor titularului Finanţelor.

Aşa că consumul rămâne piatra de temelie a economiei, cu o pondere de 87% la PIB,  contribuţia la PIB fiind de 3,5%. Stocurile (minus 0,9% la creşterea economică) şi exporturile nete (minus 2,2% contribuţie la creşterea economică) au fost şi în T1 piatra de moară de gâtul economiei.

iulian.anghel@zf.ro