În criză, cancelarul german Angela Merkel priveşte către China, în continuare un pilon al strategiei economice a Germaniei
Berlinul caută să-şi reenergizeze legăturile comerciale cu Beijingul în contextul răcirii relaţiilor dintre Germania şi SUA şi a crizei economice generate de pandemie. În timp ce mulţi dintre politicienii germani critică poziţia cancelarului german, sectorul de business al ţării o urmează pe Merkel.
Imediat după ce Germania a sărit în ajutorul Lufthansa luna trecută cu o injecţie de urgenţă de 9 miliarde de euro, compania aeriană a anunţat că-şi va relua serviciile pe o rută aproape abandonată de luni întregi: Frankfurt-Shanghai.
Întâmplătoare sau nu, decizia Lufthansa simbolizează prioritatea pe care Berlinul o acordă reparării legăturilor comerciale cu China în condiţiile în care cele două ţări speră să fi lăsat în urmă cea mai dificilă perioadă a crizei generate de pandemie, scrie Politico.
În timp ce China este criticată la nivelul unei mari părţi din lumea occidentală, în special de către SUA şi Marea Britanie, pentru lipsa de transparenţă privitoare la originile pandemiei şi mai recent penru suspendarea normelor democratice în Hong Kong, guvernul german a fost mai precaut în reacţii.
Întrebată recent dacă va susţine genul de sancţiuni împotriva Chinei analizate de SUA, Merkel a evitat să dea un răspuns.
„Legăturile cu China sunt importante“, a subliniat Merkel, adăugând că acestea „au o importanţă strategică“. De fapt importanţa Chinei ca piaţă de export pentru bunurile germane este clară. De când Merkel a preluat poziţia de cancelar în 2005, exporturile germane către China au crescut de cinci ori la uşor sub 100 miliarde de euro anul trecut.
Deşi unii economişti argumentează că cererea chineză pentru bunurile de capital germane este în scădere odată cu maturizarea economiei acesteia, China rămâne un pilon al strategiei economice a Berlinului şi un driver major de creştere.
Când cererea venită din partea SUA s-a prăbuşit în urma crizei financiare din 2008, Germania s-a bazat pe China, rămasă în mare măsură neafectată de turbulenţe, pentru a-şi alimenta propria revenire, creşterea rămânând ulterior practic neîntreruptă până la declanşarea pandemiei.
Merkel are fără îndoială această experienţă în minte atunci când încearcă să protejeze economia germană în actuala criză, despre care Comisia Europeană estimează că va genera un declin de 6,3% al PIB-ului german în acest an.
Deşi China se confruntă la rândul său cu impactul economic al pandemiei, exportatorii germani întrevăd semne iniţiale de speranţă. În iunie, de exemplu, vânzările auto din China au urcat cu 11%, a treia creştere lunară consecutiv, după luni de declin.
În timp ce SUA, în continuare cea mai mare piaţă de export a Germaniei, nu reuşeşte să aducă sub control pandemia, China îşi revine treptat.
Actuala poziţie a cancelarului german privitoare la China este în ton cu modul în care aceasta a abordat China în ultimii 15 ani: expresii de îngrijorare privitoare la drepturile omului şi angajamente de continuare a „dialogului“, dublate de o adâncire a relaţiei comerciale. Indiferent de probleme, businessul a avut întâietate pentru Merkel.
Iar afacerile merg bine.
Priorităţile Berlinului cu privire la China au de asemenea un impact profund asupra propriei abordări a UE. Deşi Ursula von der Leyen nu s-a sfiit să critice China de când a devenit preşedinte al Comisiei Europene, aceasta a avut grijă să nu se îndepărteze prea mult de linia Berlinului.
Germania reprezintă aproximativ o treime din comerţul Chinei cu UE, dar China a făcut paşi importanţi şi în alte economii. Ultimele critici aduse Beijingului nu vor sta probabil în calea incursiunilor Chinei în UE, chiar dacă discursul Bruxellesului ar deveni mai critic.
În Germania, Merkel este criticată de politicieni atât din opoziţie, cât şi din partidele de guvernământ pentru reacţia prea blândă faţă de noua lege a securităţii naţionale impuse de China în Hong Kong, scrie Financial Times. „Ceea ce guvernul german a declarat despre Hong Kong este minimul absolut, pur şi simplu nu este suficient“, a declarat Norbert Rottgen, director al comitetului pe afaceri externe al Bundestagului şi figură cheie în Uniunea Creştin-Democrată a lui Merkel.
Alţii au susţinut că politica lui Merkel privitoare la China este depăşită. „Continuă să susţină ideea convergenţei, a ideii potrivit căreia prin întărirea legăturilor economice cu China aceasta va deveni mai liberală şi orientată către Occident. Dar astfel de idei sunt depăşite“, a declarat Nils Schmid, purtător de cuvânt al social-democraţilor, parteneri în guvernul de coaliţie german. Deşi politicienii locali o critică, Merkel se bucură de susţinerea sectorului de business în această privinţă, potrivit Politico.
Pentru Merkel, principala prioritate în raport cu China este acum de a readuce în discuţie un acord comercial cu Europa. Obiectivul „acordului de investiţii“ propus priveşte îmbunătăţirea condiţiilor pentru companiile europene în China, în condiţiile în care companiile germane se plâng de ani întregi cu privire la practicile anti-competitive şi furtul de proprietate intelectuală din China.
Coronavirusul a obligat-o pe Merkel să amâne un summit UE-China programat în timp preşedinţiei germane a UE în septembrie, când spera să obţină un acord. Totuşi, aceasta a indicat clar că este nerăbdătoare să-l reprogrameze cât mai curând posibil.
„Între timp, vom continua dialogul cu China pe toate fronturile. O colaborare strânsă este în interesul Europei“, a declarat cancelarul german.