Elena Geageac şi Claudia Matei, Deloitte: Capitalizarea companiilor poate deveni criteriu pentru obţinerea unor facilităţi fiscale

Măsurile necesare la nivel global pentru atenuarea efectelor sociale şi economice ale pandemiei de COVID-19 intră într-o nouă etapă. Odată cu relaxarea graduală a restricţiilor impuse în acest context, pentru relansarea economiilor este nevoie de elaborarea şi implementarea unor planuri de acţiuni etapizate, pe termen mediu şi lung. În esenţă, este vorba de trecerea de la măsuri directe de sprijin la stimularea investiţiilor pentru o dezvoltare durabilă.

Şi în cazul României, slaba capitalizare a companiilor a accentuat efectele crizei. Tocmai din acest motiv, se încearcă o amplă operaţiune de îmbunătăţire a structurii capitalurilor prin acordarea de facilităţi fiscale. Despre ce este vorba mai exact?

În recent lansatul Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, apare o prevedere care are drept scop îmbunătăţirea stabilităţii financiare a companiilor, esenţială pentru dezvoltarea pe termen lung, şi anume acordarea de stimulente fiscale pentru societăţile care au un nivel adecvat al capitalurilor proprii. Măsura este extrem de importantă în condiţiile în care, în România, numeroase firme (280.000 conform Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică) au capitaluri proprii negative şi, din acest considerent, nu au acces la finanţare bancară.

Astfel, companiile care îşi îmbunătăţesc structura capitalurilor proprii, respectiv ajung la capitaluri proprii pozitive, ar urma să primească o bonificaţie de 10% la plata impozitului pe profit, începând cu trimestrul IV din acest an. Planul prevede astfel de bonificaţii, acordate în funcţie de nivelul capitalurilor proprii, în mod succesiv, până în anul 2025.

Stimularea companiilor să îşi menţină o capitalizare adecvată prin acordarea de facilităţi fiscale este nu doar binevenită, dar pare şi mult mai eficientă decât masurile coercitive propuse în trecut. Astfel, companiile ai căror acţionari sunt preocupaţi să îşi menţină firma sănătoasă din punct de vedere financiar vor fi „recompensate” prin bonificaţii, pe când, în proiectul legislativ de anul trecut, se prevedea menţionarea acestor companii pe o „listă neagră” şi  chiar posibilitatea dizolvării lor, ca ultimă soluţie.   

Ce surse au la îndemână societăţile pentru majorarea capitalurilor proprii?

În general, în categoria capitalurilor proprii se încadrează capitalul social, primele, diverse rezerve, dar şi profiturile sau pierderile actuale şi din trecut. Matematic vorbind, pentru a creşte si a aduce la un nivel pozitiv capitalurile proprii, o companie poate alege să influenţeze oricare dintre elementele menţionate. Cu toate acestea, doar capitalul social poate fi influenţat independent de profitabilitatea unei afaceri.

Astfel, pentru a-şi îmbunătăţi structura capitalurilor proprii şi pentru a putea beneficia şi de bonificaţiile la plata impozitului pe profit, companiile ar trebui să treacă în revistă metodele cele mai eficiente pentru atingerea acestor scopuri. Printre acestea amintim metoda clasică, şi anume majorarea capitalului social prin aport în numerar, dar şi convertirea unor împrumuturi acordate societăţii de acţionari/asociaţi în capital social, sau utilizarea în acest scop a unor sume lăsate la dispoziţie de către acţionari/ asociaţi.

Va fi interesant de urmărit cum vor acţiona companiile, mai ales în cazurile în care decizia de capitalizare poate concura cu îndeplinirea altor interese ale asociaţilor/acţionarilor, cum ar fi distribuirea de dividende. Sunt multe aspecte fiscale de care trebuie să se ţină cont în astfel de decizii, însă propunerea de a stimula capitalizarea prin acordarea de facilităţi fiscale este una surprinzătoare în sens pozitiv.

În concluzie, decizia privind modalitatea prin care se îmbunătăţeşte structura capitalurilor rămâne la latitudinea acţionarilor/asociaţilor cu menţiunea că, de această dată, pare demn de luat în seamă şi impactul fiscal care poate fi unul pozitiv.

 

Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager, Taxe Directe, şi Claudia Matei, Consultant Senior, Deloitte România