Europa are sub lupă o nouă idee de susţinere a economiei: participaţii publice în companii mici. Măsura ar întări rolul statului în economie, în timp ce alternativa, o dependenţă crescută de credite, ar lua suflul economiei

♦ Planul de preluare de participaţii în cadrul companiilor este inspirat de propuneri anterioare venite din partea Franţei şi Italiei privind întărirea industriilor „strategice“ ale Europei ♦ În urma unei astfel de intervenţii însă statul ar căpăta un rol şi mai puternic de gestionare a economiei, generând în mod ine­vitabil acuzaţii privind alegerea câştigătorilor şi perdanţilor.

Guvernele europe­ne care şi-au croit cu febrilitate pla­nuri de susţinere a economiilor în faţa impactului devastator al pandemiei încep să-şi concentreze atenţia asupra unui nou pericol care ar putea deraia revenirea: o cascadă de falimente în rândul companiilor, scrie Bloomberg.

Următoarea mare idee care câştigă teren în rândul oficialilor şi economiştilor este o posibilă preluare de participaţii în com­panii mici şi mijlocii, în contrast cu eforturile iniţiale care s-au bazat masiv pe credite menite să ţină companiile pe linia de plutire.

Atât Comisia Europeană, cât şi Banca Angliei au lansat conceptul, iar ministerul francez de finanţe analizează această opţiune. Ideea este analizată şi de ministerul german al economiei. Asociaţia de business a Ger­maniei DIHK, care susţine că aproape jumătate din membrii săi se confruntă cu o scădere a capi­talului, se pronunţă în favoarea acestei idei.

În luna mai, oficialii UE analizau un plan privind preluarea de participaţii publice în companii europene importante pentru a le proteja de impactul pandemiei. Potrivit Reuters, Franţa a cerut la acel moment crearea unui „fond care fie să recapitalizeze, fie să achiziţioneze acţiuni în companii strategice care au nevoie de capital“.

Planul de preluare de partici­paţii în cadrul companiilor este inspirat de propuneri anterioare venite din partea Franţei şi Italiei privind întărirea industriilor „strategice“ ale Europei.

În martie, ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire anunţa că Franţa analizează mai multe opţiuni pentru toate companiile industriale importante care s-ar putea confrunta cu ameninţări majore pe pieţe. Printre acestea, majorarea participaţiilor publice în capitalul acestora sau naţiona­lizări.

Şi ministrul german de finanţe Olaf Scholz susţinea la acea vreme posibilitatea ca guvernul să achiziţioneze participaţii în cadrul companiilor care se luptă să evite falimentul. Scholz a declarat că dacă va fi necesar guvernul federal ar putea cumpăra participaţii în cadrul companiilor prin interme­diul unui fond creat în faţa crizei financiare din urmă cu un deceniu.

Însă eforturile şi discuţiile respective s-au concentrat pe marile companii, declanşând un val de critici pentru ignorarea companiilor mai mici cu probleme, companii care angajează majorita­tea forţei de muncă, scrie Bloomberg.

Acum, din cauza turbulenţelor provocate de pandemie, multe din aceste companii se află în faţa unei posibile crize de lichiditate din cauza căreia ar putea intra în faliment chiar dacă îşi reiau activi­tatea.

În urma unei astfel de intervenţii însă statul ar căpăta un rol şi mai puternic de gestionare a economiei, generând în mod ine­vitabil acuzaţii privind alegerea câştigătorilor şi perdanţilor. Totuşi, economiştii care susţin ast­fel de propuneri spun că o creştere a depen­denţei de credite ar putea apăsa puternnic asupra compa­niilor, tăind suflul economiei.

„Există riscul ca firmele să fie obligate să-şi crească datoriile la un asemenea nivel în timpul crizei, că investiţiile ulterioare nu ar mai fi posibile“, arată Jan Krahnen, director al Leibniz Institute for Financial Research SAFE din Frankfurt şi unul dintre autorii propunerii.

Comisia Europeană a identificat solvabilitatea companiilor drept un risc major în această săptămână, avertizând că o creştere a numărului de falimente „ar putea amplifica şi prelungi şocul pandemic, ducând în acelaşi timp la o creştere a creditelor neperformante“.

Aceasta estimează că până la 720 miliarde de euro vor fi necesari numai în acest an pentru asigurarea supravieţuirii firmelor din UE. Oficialii au propus un „instrument de susţinere a solvabilităţii“ ca parte a fondului de redresare a blocului pe care liderii îl vor dezbate în această lună.

„Intrăm într-o fază în care solvabilitatea companiilor ar putea avea puternic de suferit odată ce guvernele naţionale ar putea începe să-şi reducă susţinerea iniţiată în prima fază a crizei“, avertiza recent Laurence Boone, economist-şef al OCDE. „Companiile în cazul cărora ajutorul de stat a luat forma unor injecţii de capital vor fi mai rezistente“.

Propunerea făcută de Krahnen şi cinci economişti de la alte universităţi priveşte constituirea unui fond de equity pandemic european care ar realiza o investiţie cash iniţială în schimbul unei părţi din câştigurile viitoare. Acesta ar fi deschis companiilor de toate dimensiunile. Acestea ar putea ieşi din schemă la un preţ prestabilit.

Asemeni propunerii UE, acesta ar dispune de un buget prin vânzarea de obligaţiuni sau prin investiţii venite din partea unor investitorii instituţionali ca fondurile de pensii şi asigurători.

Astfel de planuri ar fi foarte greu de pus în practică, însă. Preşedinta BCE Christine Lagarde spune că criza va accelera probabil trendurile preexistente către o diminuare a globalizării, o creştere a digitalizării şi industrii verzi, iar guvernele ar putea considera că nu toate segmentele economiei ar trebui readuse la nivelurile de dinaintea crizei.

Cercetători think tank-ului Bruegel din Bruxelles arată că orice astfel de fond susţinut public ar trebui să-şi seteze o „direcţie politică clară“, cu obiective post-virus ca neutralitatea climatică şi coeziunea socială. Însă acest lucru este foarte greu de pus în practică, potrivit lui Patrik-Ludwig Hantzsch, de la Creditreform.

Alţii spun că creditele garantate public acordate în ultimele luni ar putea fi punctul de start. Potrivit Peterson Institute, firmele ar putea avea opţiunea conversiei în capital a datoriilor.

Dacă un astfel de lucru s-ar întâmpla în Germania, de exemplu, unde companiile au aplicat pentru credite de miliarde de euro de la banca de dezvoltare de stat KfW, mii de firme ar putea descoperi că statul le-a devenit acţionar.