Rata anuală a inflaţiei în luna iunie a crescut la 2,6% de la 2,3% în luna mai. Fructele au crescut cu 25%. Nu asistăm la o revenire a consumului, nu am trecut de vârful căderii economice, care abia de acum începe

Autor: Miruna Diaconu 18.07.2020

În primele şase luni ale anului, cele mai mari creşteri ale preţurilor au fost înregistrate la fructele proaspete, cu 25,8%.

Rata anuală a inflaţiei în luna iunie a acestui an a crescut la 2,6% de la 2,3% în luna mai, susţinut de creşterea preţurilor la mărfurile alimentare cu 5,3% (iunie/iunie), a mărfurilor nealimentare, cu 0,6%, şi a serviciilor cu 2,7% faţă de iunie 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Profesorul Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice Bucureşti este de părere că această creştere a inflaţiei nu indică neapărat o revenire a consumului, iar creşterea preţurilor la diverse alimente vine şi în contextul vremii nefavorabile, ploi abundente şi secetă, din lunile trecute.

Această rată a inflaţiei indică parţial revenirea consumului, să nu uităm că de la 1 iulie s-a liberalizat preţul la gaze, chiar dacă s-a liberalizat de la întâi, cu 1-2 luni înainte românii au fost invitaţi să îşi renegocieze contractele, asta ar fi una dintre cauzele care duc la creşterea inflaţiei. Pe de altă parte, vremea nefavorabilă, seceta au făcut ca preţurile la unele produse alimentare să crească. Evoluţia nefavorabilă a vremii afectează acest lucru. Toate acestea sunt specifice unui context, nu cred că putem trage concluzia că asistăm la o revenire a consumului, nu am trecut de vârful căderii economice, abia de acum începe, spune profesorul.

Florin Cîţu, ministrul de finanţe, într-o postare pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook, susţine că guvernarea liberală a dus la reducerea semnificativă a inflaţiei, dar profesorul Dumitru Miron este de părere că declaraţia ministrului de finanţe trebuie citită în registrul politic, nu în cel economic.

Guvernele nu pot să reducă sau să crească inflaţia, rolul lor nu e să jongleze cu indicele preţului de consum, rolul lor este să elaboreze cu succes politici economice care să ducă la acest lucru, precizează Dumitru Miron.

Banca Naţională a României estimează pentru sfârşitul acestui an o rată a inflaţiei de 2,8%, iar pentru anul 2021 inflaţia se va situa în jurul a 2,5%, potrivit datelor din raportul trimestrial al băncii centrale publicat de instituţie la finalul lunii mai.

Această evoluţie va reflecta dinamica descendentă a inflaţiei de bază, în condiţiile disipării treptate a şocurilor nefavorabile manifestate pe parcursul anului trecut şi la începutul celui curent suprapusă efectelor dezinflaţioniste ale cererii agregate în contextul crizei pandemice, scrie în raportul BNR.

Rata anuală a inflaţiei a fost aproape de previziunile băncii ING, de 2,5%, iar în lunile următoare, spun economiştii băncii, inflaţia va fi ţinută sub control de reducerea  preconizată de 1,9% a preţurilor energiei electrice odată cu liberalizarea pieţei de la 1 iulie 2020, dar şi de o cădere a preţurilor gazelor naturale. Însă, preţurilor carburanţilor ar putea majora inflaţia în lunile următoare.

În primele şase luni ale acestui an (faţă de decembrie), cele mai mari creşteri ale preţurilor au fost înregistrate la fructele proaspete, plus 25,8%, şi la fructe şi conserve din fructe, 19,3%, în timp ce combustibilii s-a ieftinit cu peste 9%.

Comparativ cu luna mai a acestui an, în iunie preţurile de consum s-au majorat cu 0,08%, cu 0,2% la mărfuri nealimentare şi 0,3% la servicii, în timp ce mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,38%.

miruna.diaconu@zf.ro