Marţi şi miercuri, ZF Bankers 2020, începând cu ora 09.00, pe zf.ro şi pagina de Facebook a Ziarului Financiar: Băncile au acum o poziţie mult mai solidă faţă de criza anterioară, dar nu vor da drumul la creditare, mai ales pentru companii, în lipsa unor garanţii fie date de stat, fie aduse suplimentar de firme.

Băncile au acum o poziţie mult mai solidă faţă de criza anterioară, dar nu vor da drumul la creditare, mai ales pentru companii, în lipsa unor garanţii suplimentare fie date de stat, fie aduse suplimentar de firme

Sistemul bancar din România, cu 34 de bănci faţă de 43 în urmă cu un deceniu, este mult mai solid şi mai perfor­mant acum când economia României, dar şi a lumii a intrat într-o nouă criză, faţă de decembrie 2008 când intra în criza precedentă.

Atunci, băncile veneau după 10 ani de creştere explozivă a creditării, ajun­gând chiar să nu mai ştie ce expuneri au în portofoliul de împrumuturi şi la ce risc.

Având în vedere acel lucru când a venit căderea economică din 2009, 2010, 2011 o treime din credite au devenit neperformante, iar peste 100.000 de companii au intrat în insolvenţă.

Mişu Negriţoiu, cu o carieră bancară de 17 ani şi cel care a condus ING Bank România prin criza ante­rioa­ră fără să înregistreze pierdere într-un an, a spus la ZF Live că problema de acum a siste­mu­lui bancar românesc nu este riscul tre­cu­tului, creditele acordate fiind mult mai bune şi mai curate, ci riscul viitor, respec­tiv cui vor mai da băncile împrumuturi, pe cine vor susţine şi pe cine nu.

Foarte multe firme româneşti au ne­voie de o finanţare suplimentară să trea­că peste această perioadă când eco­no­mia este semiînchisă, iar cererea şi vân­zările s-au prăbuşit şi mai ales când mulţi antreprenori se întreabă dacă mai are sens să continue având în vedere că reve­nirea economică nu va fi aşa de rapi­dă, mai ales dacă revine pandemia.

În lipsa unor garanţii guvernamen­ta­le şi a unor garanţii suplimentare aduse de companii, băncile nu vor mai da aşa uşor drumul la credite într-o economie cu o evoluţie incertă.

Programele guvernamentale arată bine pe hârtie, dar durează luni sau chiar ani pentru a fi puse în practică, pen­tru a se da drumul la bani şi a avea rezultate. Iar mulţi antreprenori nu mai au acest timp.

În 2019, soldul creditelor din econo­mie a fost de numai 268 mld. lei (25% din PIB) la o cifră de afaceri totală a companiilor de 1.650 mld. lei (160% din PIB) şi la un PIB de 1.060 mld. lei. În 2008, soldul creditelor (corporate şi retail) a fost de 198 mld. lei (36% din PIB) la o cifră de afaceri totală a companiilor de 1.060 mld. lei (200% din PIB) şi un PIB de 540 mld. lei.

Dacă la nivelul companiilor ultimul de­ceniu nu a reprezentat un progres, băncile fiind mult mai reticente în a acor­da credite, la nivelul persoanelor fizice lucrurile au stat mult mai bine: spre exemplu soldul creditului ipotecar a cres­cut de la 23 mld. lei în 2008 la 81 mld. lei în 2019, adică de 4 ori.

Dacă la nivelul creditării lucrurile au mers mai încet, la nivelul costului de finanţare evoluţia dobân­zi­lor, în sensul reducerii acestora, a fost extra­ordinară. În decembrie 2008, Roborul la trei luni era de 15% pentru ca la finalul anului 2019 să fie de numai 3,18%, iar acum în iulie 2020 de 2,15%. Dobânda la BNR este de 1,75% faţă de 10,25% la începutul crizei anterioare, iar Dan Bucşa, economistul UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est, se aşteaptă ca Banca Naţională să ajungă cu dobânda la 1% până la finalul anului 2020.

Cum va arăta sistemul bancar după această criză, ce bănci vor câştiga teren (în ultimul deceniu Banca Transilvania şi ING ar putea fi declarate marile câştigătoare), cum vor gestiona băncile această criză, ce companii vor trăi şi care vor muri sunt subiecte de discuţie la ZF Bankers 2020.