Piaţa de construcţii din România va depăşi pragul de 90 de miliarde de lei în 2020. Cifra de afaceri a pieţei locale de construcţii a crescut cu 17% faţă de 2017 şi cu aproape 30% faţă din 2014

Autori: Dorin Oancea , Mediafax 15.07.2020

Cifra de afaceri a pieţei locale de construcţii (construcţii de clădiri, inginerie civilă şi lucrări speciale de construcţii) a crescut cu 17% faţă de 2017 şi a depăşit cu aproape 30% nivelul din 2014, ajungând la peste 84,4 miliarde de lei în 2018, potrivit unei analize KeysFin. 

Pentru 2019 analiştii KeysFin estimează un avans considerabil, la nivelul de 89 miliarde de lei, iar pentru 2020 o continuare a tendinţei de creştere, deşi într-un ritm mai temperat, la aproximativ 90 de miliarde de lei.

Aproximativ 75 mii de companii (10% din total) care şi-au raportat rezultatele pentru 2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente sectorului de construcţii, în creştere cu 4,3% faţă de 2017 şi cu 12,7% faţă de 2014. Pentru 2019 analiştii KeysFin estimează consolidarea acestui indicator, la peste 76,4 mii companii, iar, în 2020, creşterea fiind însă temperată de epidemia de Coronavirus, numărul acestora va ajunge la aproximativ 77.000 companii.

Totodată, analiştii KeysFin punctează creşterea uşoară a numărului de angajaţi din construcţii, după minimul din 2017, de doar 340 de mii de angajaţi. Astfel, în 2018 numărul de angajaţi din domeniu însuma 342 mii.

„Deşi cele mai importante companii din industria de construcţii, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, contractează proiecte mari de infrastructură, este important de menţionat că industria nu se bazează doar pe acestea, iar companiile medii şi mici care se ocupă de construcţii de ansambluri rezidenţiale, clădiri de birouri sau alte construcţii civile, însumează o valoare importantă din total. Din punctul nostru de vedere piaţa de construcţii din România are toate şansele să crească în continuare, însă e dependentă de măsurile sociale şi economice aplicate de Guvern, pentru ca românii să cumpere în continuare locuinţe noi, iar companiile să continue să investească în spaţii noi”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information de pe piaţa locală.

În 2018, din totalul de 75.104 companii, 26 erau companii mari (cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro şi peste 250 angajaţi), 952 medii (cu cifra de afaceri cuprinsă între 50-10 milioane de euro şi un număr de angajaţi cuprins între 250 şi 50), 6503 mici (cu cifra de afaceri cuprinsă între 10-2 milioane de euro şi un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 10) şi 67.600 microîntreprinderi (cu cifra de afaceri mai mică de 2 milioane de euro şi cu mai puţin de 10 angajaţi).

Cea mai mare parte din cifra de afaceri a industriei (36,7%) a fost generată de companiile mici. Însă, pe de altă parte, peste 24 de mii de companii (32%) din acest sector au avut cifra de afaceri egală cu 0 în 2018.

Analiştii KeysFin punctează şi scăderea considerabilă a numărului insolvenţelor, cu 58%, comparând recordul negativ de 3000 insolvenţe din 2013 cu cele 1018 insolvenţe din 2019. Totodată, în primele 4 luni ale lui 2020 au fost înregistrate 315 insolvenţe în sectorul construcţiilor, ceea ce arată că, momentan, acest sector nu a fost puternic afectat.

Potrivit celor mai recente date de la INS, volumul lucrărilor de construcţii (ca serie ajustată sezonier) a scăzut în mai cu 2,2% faţă de aprilie 2020, însă a fost cu 14,3% peste nivelul din mai 2019. În primele 5 luni din 2020 avansul a fost de 23,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Pe obiecte de construcţii, în primele 5 luni din 2020 (comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019) se remarcă avansul construcţiilor inginereşti de 39,4%, urmat de creşterea clădirilor rezidenţiale de 20% şi a celor nerezidenţiale de 8,4%.

Pe elemente de structură, în primele 5 luni din 2020 (comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019) volumul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente a crescut cu 64%, cel al lucrărilor de reparaţii capitale cu 50% iar cel al construcţiilor noi cu 11%.

Pe de altă parte, în mai s-au eliberat 3.062 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 34% faţă de aprilie 2020 însă cu 26% sub nivelul din mai 2019. În primele 5 luni din 2020 s-au eliberat în total 13.997 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Construcţiile din România înregistrează rezultate pozitive şi în rapoartele Eurostat (Biroul European de Statistică) astfel că, potrivit acestuia, creşterea acestui sector a fost de 12,2% în aprilie 2020, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea este cu atât mai de apreciat cu cât, în UE, lucrările de construcţii au înregistrat o scădere de 24%, în timp ce, în ţările din Grupul Euro declinul anual a fost şi mai mare, de 28,4%, tot în aprilie 2020. Singurele state membre UE în care lucrările de construcţii au crescut în luna aprilie 2020, comparativ cu aprilie 2019, sunt România (12,2%), Germania (0,9%) şi Finlanda (0,8%).

Potrivit datelor KeysFin, BOG’ART SRL este liderul pieţei construcţiilor, cu o cifră de afaceri de 925,5 milioane lei în 2018 (1,1% din total). Topul este completat de STRABAG SRL (687,8 milioane lei şi 0,8% din total) şi PORR CONSTRUCT SRL (551 milioane lei şi 0,7 % din total).

De altfel, cumulat, cele mai mari 10 companii au generat doar 6% din cifra de afaceri totală, ceea ce face ca sectorul construcţiilor să fie una din cele mai echilibrate industrii locale.

Bucureşti se află pe primul loc în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri a business-urilor din construcţii care au sediul aici, însumând 26 miliarde de lei, aproape 31% din totalul la nivel naţional în 2018. Capitala este urmată în clasament de Cluj (7.4% din total), Ilfov (6.9%), Prahova (4%) şi Timiş (3.8%). Companiile înregistrate în cele cinci judeţe cumulează aproape 53% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.

Unul din programele guvernamentale care a impulsionat piaţa locală de construcţii este „Prima Casă”. Lansat în 2009, programul a avut diferite condiţii de-a lungul timpului pentru românii care doreau să îşi achiziţioneze o casă, contractând un împrumut garantat de stat şi cu condiţii mult mai avantajoase. Noile prevederi ale programului sunt încă în discuţie, însă au fost vehiculate creşteri ale plafonului maxim de la 70.000 euro la 140.000 euro, precum şi creşterea garanţiei statului, până la 80% din valoarea creditului contractat. Bineînţeles, noile condiţii aprobate de legislativ vor avea un impact direct atât asupra pieţei locale de construcţii, cât şi asupra sistemului bancar, analiştii KeysFin atrăgând atenţia că un plafon prea mare, precum şi o garanţie atât de confortabilă oferită de stat, ar putea duce la creşterea artificială a preţurilor imobiliarelor, precum şi la supraîndatorarea unei părţi a populaţiei.

O altă direcţie de creştere o reprezintă clădirile de birouri şi spaţiile logistice. Astfel, în 2019, doar în Bucureşti au fost daţi în folosinţă peste 275.000 metri pătraţi de birouri, dublu faţă de 2018, când au fost finalizaţi 141.000 metri pătraţi.

Mai mult, la nivel naţional, tranzacţiile de închiriere a spaţiilor de birouri au însumat aproximativ 470.000 metri pătraţi, cu 18% mai mult decât în 2018, când au fost închiriaţi în jur de 400.000 metri pătraţi, potrivit unora din cei mai importanţi jucători din piaţă.

Deşi piaţa evoluează continuu, lucrările se fac cu din ce în ce mai puţini muncitori, numărul acestora înjumătăţindu-se aproape în ultimii 10 ani. Motivele principale ale acestui declin sunt atât tehnologiile implementate şi în acest domeniu, cât şi lipsa forţei de muncă calificate.