Florin Cîţu, ministrul finanţelor: Avem investiţii record la jumătatea anului, de 16 miliarde de lei. Dar bobocii se numără toamna, nu primăvara,iar constrângerile bugetare sunt întotdeauna cumplite nu în prima parte a anului, ci în ultimele luni din an
♦ Ministrul finanţelor Florin Cîţu spune că, la jumătatea anului, cheltuielile de investiţii ale statului (din buget şi din fonduri UE) sunt de 16 miliarde de lei, „un record“, după cum apreciază el.
Datele privind execuţia bugetară pe primul semestru vor fi făcute publice după 25 iulie. Ministrul finanţelor, care însă are acces la date, spune, într-o notă publicată pe platforma de socializare Facebook care i-a fost, în ultimele luni, tribuna ce nu-i cenzurează spusele, că investiţiile statului (din buget şi din fonduri UE) au ajuns, la şase luni, la 16,1 miliarde de lei, „un record“, după propriile-i spuse.
„Am promis investiţii şi asta am făcut. Exista o singură soluţie de a ieşi din criză: INVESTIŢII! (majusculele apar în textul ministrului - n.red.). În acelaşi timp, alocarea masivă a resurselor bugetare spre investiţii, nu spre cheltuieli neproductive, GARANTEAZÂ o economie cu creştere economică mare, neinflaţionistă, în viitor. În primele 6 luni, în mijlocul celei mai mari crize economice, am făcut un lucru fantastic (pentru mulţi impo-sibil). Am investit o sumă RECORD. Cea mai mare sumă investită de Guvernul României în primele şase luni -16,1 miliarde lei.“
La şase luni, investiţiile din 2019 au fost de 12,3 miliarde de lei. Dar, la finalul anului, ele au fost de 48,3 miliarde de lei, prin urmare primul semestru din an a însemnat doar 25% din cheltuielile totale de investiţii din 2019.
An de an s-a întâmplat aşa şi - lăsând la o parte administraţia PSD cu care Florin Cîţu este în război - în 2016, de exemplu, când la guvernare era guvernul lui Dacian Cioloş susţinut de preşedintele Klaus Iohannis şi de PNL, în ultima lună din an investiţiile au crescut cu 7 miliarde de lei, faţă de o medie lunară anterioară de sub 2 miliarde de lei.
Pentru că plăţile se fac, de obicei, în ultimele luni din an.
La finalul lui 2019, când ministru al finanţelor ajunsese Florin Cîţu, scenariul anual s-a repetat.
Potrivit informării de la acea vreme a Ministerului Finanţelor, la finalul lui 2019, cheltuielile de investiţii (de capital şi din fonduri UE) au fost de 43,61 mld lei (4,2% din PIB) graţie, în principal, plăţii facturilor emise în ultimele doua luni ale anului (16,8 mld lei în noiembrie ?i decembrie, reprezentând 38,5% din investiţiile anuale), luni care conicid cu prezenţa lui Florin Cîţu în fruntea Finanţelor. Mediul de afaceri a aplaudat decizia noului ministru de a achita facturile restante ale statului. Dar preţul a fost majorarea deficitului bugetar de la 3% din PIB, la 4,6% din PIB. În acest an, deficitul bugetar ţintit de Ministerul de Finanţe este de 6,7% din PIB, iar calcului este făcut doar la jumătatea anului când factura dublării alocaţiilor pentru copii (7 mld. lei sau 4 mld. lei, dacă se aplică doar pentru semestrul al doilea) nu era luată în calcul, iar majorarea pensiilor (încă 7-8 miliarde de lei, dacă ele vor creşte cu doar 10%) nu fusese cuprinsă în calculul deficitului.
Aşa că, presupunând că investiţiile vor rămâne constante până la final de an, linia trasă sub ele va consemna un nivel de 32 de miliarde de lei, adică cu o treime sub investiţiile de anul trecut. Pentru că, faţă de acum un an, ministrul finanţelor nu mai are „spaţiul fiscal“, oricum încordat la maxim, pe care l-a avut în 2019 şi, în ciuda a ceea ce se proclamă public, constângerile bugetare nu lasă loc pentru iluzii.
Ministrul Cîţu spune că nu va sacrifica, sub niciun chip, investiţiile pentru a face loc dublării alocaţiilor pentru copii, măsură prevăzută de o lege votată de Parlament, contestată la Curtea Constituţională de guvern, pentru că nu prevede surse de finanţare, dar socotită de judecători drept constituţională.
Ministrul spune ceea ce oricine poate bănui, anume că deficitul fiscal va creşte dacă se aplică măsura dublării alocaţiilor. El crede că guvernul va majora alocaţiile, dar nu le va dubla şi că, în următorea perioadă, guvernul său va veni cu o lege în acest sens.
„Nu vor reuşi să păstreze ţinta de deficit de 6,7% din PIB, presiunile sunt imense şi pentru că nu a fost luată nicio măsură de reducere a cheltuielilor“, comentează economistul Laurian Lungu.
Guvernul liberal este strâns ca într-o menghină: pe de o parte este constângerea financiară sufocantă, iar, de cealaltă parte, este o presiune infernală din partea majorităţii de stânga din Parlament care nu mai conteneşte să aprobe majorări de cheltuieli dintr-un buget ciuruit şi fără putere de a se redresa.
iulian.anghel@zf.ro