Contextul fiscal actual: între provocare şi oportunitate

Ziarul Financiar 27.07.2020

Deşi fără precedent în istoria recentă, această perioadă de cumpănă pentru economia românească generată de pandemia COVID-19, poate fi totodată o perioadă de reflecţie şi de analiză profundă atât a provocărilor, dar şi a oportunităţilor fiscale. Multe dintre acestea din urmă, deşi existente de ceva vreme, din diverse motive, precum lipsa de timp sau concentrarea pe activităţile de zi cu zi, nu sunt mereu exploatate la adevăratul lor potenţial de către mediul privat. Trecem în revistă mai jos câteva dintre aceste măsuri disponibile, atât existente de mai mult timp, dar şi noi.

 

Soluţii fiscale la îndemână (existente de mai mult timp)

Facilităţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare

Chiar şi înainte de această perioadă dificilă, statul român a recunoscut activităţile de cercetare-dezvoltare ca fiind o prioritate naţională, acestea având rolul de a sprijini dezvoltarea economică sustenabilă. În acest sens, Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2015-2020 reprezintă instrumentul principal de implementare a strategiei naţionale în domeniul cercetării şi inovării, printre obiectivele programului aflându-se creşterea atractivităţii sistemului şi deschiderea organizaţiilor de cercetare către comunitatea internaţională. De asemenea, printre obiectivele specifice ale programului se evidenţiază ca fiind relevante atragerea din sectorul privat, până în 2020, a unor investiţii în cercetare de 1% din PIB. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,49% din PIB în 2015, 0,48% din PIB în 2016, 0,50% din PIB în 2017 şi 0,51% din PIB în 2018, ceea ce arată o tendinţă ascendentă a investiţiilor.

Mai mult decât oricând, cercetarea-dezvoltarea reprezintă o zonă de interes, iar investiţia în cercetare-dezvoltare este un factor cheie în intensificarea competitivităţii, mai ales în contextul dificil generat de pandemia COVID-19.

Pe scurt, prevederile legislative în vigoare oferă posibilitatea companiilor care întreprind activităţi de cercetare-dezvoltare, să deducă suplimentar la calculul impozitului pe profit 50% din cheltuielile eligibile aferente acestor activităţi.

Astfel, în funcţie de valoarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, companiile pot reduce, conform legii, în mod semnificativ costul fiscal cu impozitul pe profit datorat, putând redirecţiona aceste sume pentru imediata utilizare în activitatea curentă, aspect deosebit de important în situaţiile de impas economic în care evitarea ieşirilor nenecesare de numerar sunt vitale pentru sănătatea financiară a companiei.

În plus, angajaţii care întreprind activităţi de cercetare-dezvoltare, pot fi scutiţi de la plata impozitului pe venit, cu respectarea anumitor condiţii.

Creditul fiscal pentru sponsorizările acordate

Această măsură aduce beneficii şi oportunităţi atât organismelor non-guvernamentale şi instituţiilor publice, care ar putea obţine sprijin pentru susţinerea activităţii, cât şi plătitorilor de impozit de profit/ impozitul pe veniturile microîntreprinderilor care vor putea beneficia de un credit fiscal în condiţiile respectării prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea. Cheltuielile aferente sponsorizărilor acordate care se încadrează în limitările prevăzute de Codul Fiscal (limita valorii minime dintre 0,75% din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit / impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat) se scad din impozitul pe profit / impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Astfel, în ultima vreme se remarcă dorinţa companiilor de a efectua sponsorizări pentru a ajuta diverse organizaţii în lupta cu COVID-19 (inclusiv instituţii publice), aceste sponsorizări având şi externalităţi pozitive pentru companiile în cauză.  

 

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

O altă facilitate fiscală pe care companiile o au la dispoziţie şi care poate reprezenta un punct important de sprijin este scutirea de impozit a profitului reinvestit, care le permite companiilor să fie scutite de la plata impozitului pe profit în situaţia în care aleg să reinvestească profitul pe care îl obţin pentru a-şi dezvolta afacerile. Astfel, scutirea se aplică pentru investiţii în anumite tipuri de active corporale, fie produse de companie, fie achiziţionate de la furnizori, cu condiţia ca acestea să fie noi. Se încadrează aici echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente periferice, anumite tipuri de maşini şi aparate, programe informatice/drepturi de utilizare. Această facilitate fiscală reprezintă un mare avantaj, întrucât poate reduce semnificativ povara fiscală, iar gradul de dificultate al aplicării ei este unul relativ redus.

Considerăm că această facilitate este deosebit de importantă în condiţiile actuale, deoarece ar putea fi aplicată de companiile care au făcut anumite investiţii în diverse active corporale ca urmare a reorientării activităţii spre producerea unor bunuri/servicii care să răspundă noilor nevoi ale pieţei de consum, aşa cum a fost ea afectată şi influenţată de pandemia COVID-19.

 

Soluţii fiscale adoptate recent în contextul actual

Nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere în anumite condiţii

Până la data de 25 octombrie 2020, inclusiv nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale care au devenit scadente după data de 21 martie 2020.

Diverse bonificaţii pentru contribuabilii care aleg să îşi plătească obligaţiile fiscale scadente

După ce a fost introdusă o bonificaţie pentru cei care au plătit în termenul legal (27 aprilie 2020) impozitele aferente primului trimestru al anului în procent de 5% pentru anumite tipuri de companii (marii contribuabili) şi 10% pentru restul tipurilor de companii (contribuabilii mijlocii şi mici), potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptată relativ recent, companiile vor putea beneficia de o bonificaţie în procent de 10% (aplicabilă pentru toate tipurile de contribuabili) în cazul achitării în termen a impozitului pe profit şi impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru trimestrul 2 (termen 25 iulie 2020) şi trimestrul 3 (termen 25 octombrie 2020) ale anului curent.

Scutire la plată pentru impozitul specific a companiilor din domeniul HORECA

Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific activităţilor hoteliere, restaurant şi catering (acest sector reprezentând printre cele mai afectate domenii ca urmare a pandemiei), nu datorează impozitul în cauză pentru perioada în care au întrerupt activitatea total sau parţial pe perioada stării de urgenţă decretate la care se adaugă în plus încă 90 de zile, aşa cum este menţionat in cadrul Ordonanţei de Urgenţă adoptată recent. În plus, declararea şi plata impozitului specific aferent semestrului I al anului 2020 se efectuează până la data de 25 octombrie 2020.

Prin urmare, aceste măsuri de susţinere pentru companiile din domeniul HORECA sunt extrem de binevenite în contextul în care, aşa cum aminteam mai devreme, acest domeniu este unul dintre cele mai afectate ale economiei în contextul pandemiei de COVID-19. Practic, aceste măsuri au fost adoptate cu scopul de a oferi oportunitatea companiilor în cauză de a se concentra pe repornirea afacerilor şi problemele operaţionale urgente mai ales în plin sezon estival, urmând ca ulterior, la finalul sezonului, să se concentreze şi pe partea de conformitate fiscală.

Amnistia fiscală

Printre măsurile fiscale adoptate în ultima perioadă se numără şi cea referitoare la anularea obligaţiilor fiscale accesorii aferente oricăror obligaţii bugetare restante la 31 martie 2020, măsură introdusă prin OUG nr.69/2020. Aplicarea facilităţii presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiţii specifice.

Scopul facilităţilor menţionate mai sus dar şi al aministiei îl constituie prevenirea acumulării de noi datorii la stat, evitarea deschiderii unor noi proceduri de insolvenţă datorate măsurilor din perioada stării de urgenţă/alertă şi evitarea unor blocaje în ceea ce priveşte depunerea declaraţiilor dar şi creşterea gradului de conformare la plată al contribuabililor.

În concluzie

Prin urmare, deşi majoritatea industriilor şi companiilor au resimţit si cel mai probabil vor resimţi în continuare din ce în ce mai acut efectele crizei cauzate de pandemia COVID-19, există modalităţi mai vechi, dar şi mai noi prin care mediul privat îşi poate reduce povara fiscală, în anumite cazuri având totodată şi posibilitatea sprijinirii organizaţiilor non-guvernamentale, cât şi a instituţiilor publice.

Material redactat de: