Pandemia zdrobeşte economie după economie şi este nevoie de un cocktail de politici bancare şi guvernamentale pentru a evita o criză majoră

♦ Pandemia a aruncat economia zonei euro într-un declin fără precedent în trimestrul II, procesul de revenire urmând probabil să fie unul de durată.

Cea mai mare economie a lumii, cea americană, a suferit cel mai dramatic declin de la Marea Criză în trimestrul II, pandemia afectând puternic cheltuielile de consum şi corporate, iar redresarea incipientă este acum ameninţată de o reluare a creşterii cazurilor de îmbolnăvire. În zona euro, economiile au înregistrat declinuri fără precedent, deşi unele s-au situat sub aşteptări, iar unele semne de speranţă continuă să existe.

Întregul impact al pandemiei asupra economiei americane a devenit vizibil în momentul în care oficialii guvernamentali au anunţat că PIB-ul SUA a suferit cel mai puternic declin din istorie în T2, iar 17 milioane de americani au solicitat beneficii de şomaj din partea statului la mijlocul lunii iulie, scrie Bloomberg.

Deşi declinul PIB-ului, de 32,9% anualizat, a fost în mare parte anticipat, cifra privind cererile de beneficii nu a fost. Creşterea cu aproape 900.000 a numărului de persoane care au solicitat beneficii oferă ultima dovadă că recuperarea celei mai mari economii a lumii de pe urma pandemiei este subminată de reluarea creşterii îmbolnăvirilor.

Cifrele arată că deşi PIB-ul pe T3 ar putea indica foarte bine o revenire iniţială, avansul ar putea fi unul temporar. Iar perspectivele s-ar putea înrăutăţi în continuare. Programe cruciale de susţinere în pandemie, ca beneficiile săptămânale de şomaj de 600 mld. $, expiră, iar legislatorii nu au înregistrat progrese semnificative în a se pune de acord cu privire la un nou pachet de stimulente.

În zona euro, anunţul recent privind cel mai pu­ternic declin din cel puţin o jumătate de secol al celei mai mari economii a regiunii scosese deja la lu­mină provocările aflate în faţa Europei după ce res­tricţiile menite să stă­vi­lească pandemia au afectat profund com­pa­niile şi gospodăriile.

Deşi indicatorii arată o redresare ini­ţi­ală, ameninţarea legată de pierderile de locuri de muncă şi îngrijorările în creş­tere privind reluarea creşterii îmbolnăvirilor riscă să încetinească revenirea la nivelurile de dinaintea pandemiei.

Pandemia a aruncat economia zonei euro într-un declin fără precedent în trimestrul II, procesul de re­venire urmând probabil să fie unul de durată.  Spania a avut cel mai mult de suferit, cu o scădere de 18,5%, dar şi economiile franceză şi italiană au înregistrat scăderi de două cifre. Zona euro ca întreg s-a contractat cu 12,1%.

Cea mai mare economie europeană este totuşi aşteptată să se contracte mai puţin şi să se redreseze mai rapid decât alte economii importante, scrie The Wall Street Journal.

Slăbiciunea din Germania este un semn rău pentru restul Europei, nu numai din cauza dimensiunii acestei ţări, care reprezintă aproximativ o cincime din PIB-ul total al UE, dar şi pentru că producătorii germani sunt strâns integraţi în continent, în special în Italia şi estul Europei.

Totuşi, o serie de indicatori recenţi sugerează că economia germană se pregăteşte pentru o redresare sub formă de V, impulsionată de schemele agresive de susţinere de către stat pentru angajaţi şi companii.

Cocktailul de politici de susţinere va ajuta probabil Germania să performeze peste toate econo­miile avansate din G7, spun analiştii. Econo­mia ţării s-ar putea contracta cu 4,3% în acest an şi de­­păşi dimensiunea de dinaintea pandemiei până la sfârşitul anului 2021, potrivit analiştilor de la JPMorgan.

A doua economie ca mărime din zona euro, cea a Franţei, a consemnat la rândul său cea mai profundă scădere din istorie în trimestrul doi, când măsurile stricte de carantină au sufocat sectoarele manufacturier, al turismului şi cheltuielile de consum la nivelul întregii Europe, notează Bloomberg.

PIB-ul francez s-a contractat cu 13,8%, a anunţat agenţia de statistică a ţării INSEE, cu scăderi uriaşe la nivelul cheltuielilor de consum, comerţului şi investiţiilor. Deşi declinul este cel mai dramatic de la lansarea măsurătorilor cu peste 70 de ani în urmă, acesta s-a situat sub nivelul estimat de economişti, de 15,2%.

„Este o cifră severă, dar mai puţin dramatică decât se anticipase“, a declarat ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire. „Trebuie să lansăm în continuare acţiuni radicale şi puternice pentru a ne reveni cât mai rapid posibil“.

Acesta a arătat că economia franceză ar trebui să performeze peste declinul de 11% estimat pentru acest an.

O revenire a cheltuielilor de consum aduce de asemenea speranţă, potrivit Reuters. Cheltuielile, motorul tradeţional al economiei franceze, au urcat peste nivelul de dinaintea carantinei în iunie. Rămâne însă de văzut dacă datele solide pe iunie se vor menţine. În iulie, încrederea consumatorilor a scăzut în mod neaşteptat pe fondul reluării creşterii îmbolnăvirilor.

Declinul din T2 a fost al treilea declin consecutiv, într-o recesiune începută în trimestrul patru al anului trecut.

Economia Italiei, a treia mare economie a zonei euro, s-a contractat cu 12,4% în trimestrul doi faţă de primul trimestru al acestui an, însă şi în cazul acesteia declinul a fost mai puţin sever decât cel anticipat de mulţi analişti.

Declinul trimestrial al economiei italiene este unul „fără precedent“, potrivit biroului naţional de statistică ISTAT. În termeni anuali, scăderea din T2 a atins 17,3%.

Economia Spaniei a avut de departe cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei, plonjând cu 18,5% în T2, iar redresarea pe termen lung a acesteia a devenit şi mai complicată din cauza situaţiei dramatice din industria turismului, scrie Bloomberg.

Criza sanitară a fost resimţită cel mai acut în statele membre cel mai puţin rezistente din punct de vedere economic ale zonei euro. Liderii UE au fost în acest context obligaţi să treacă peste divergenţe şi să se pună de acord cu privire la un plan istoric de susţinere de 750 miliarde de euro în această ună.

Banca Centrală Europeană a lansat de asemenea un program de urgenţă de achiziţii de obligaţiuni, de 1.350 mld de euro, pentru a diminua şocul economic al pandemiei.

Şefa acesteia, Christine Lagarde, a declarat recent că BCE trebuie să-şi menţină „plasa de siguranţă“ a achiziţiilor masive de obligaţiuni cel puţin până în iunie 2021 pentru a susţine economia, scrie Reuters.