Plasma, tratamentul bazat pe bunăvoinţa celor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2

Bolnavii de Covid-19 caută donatori de plasmă. Aşa se face că tot mai mulţi medici români fac apel la persoanele vindecate de COVID-19 să doneze. Plasma preluată de la oamenii deja infectaţi şi vindecaţi de coronavirus este unul din tratamentele folosite experimental, în întreaga lume. 

Medicii spun că până acum a dat rezultate foarte bune, însă dezvoltarea unui tratament aprobat nu este încă finalizată.

Plasma de la un donator vindecat se administrează doar pacienţilor critici infectaţi confirmaţi cu coronavirus, având vârsta de cel puţin 18 ani. Procedura de donare a plasmei durează aproximativ o oră, mai spun medicii. Şi există două tipuri de donări: prin plasmafereză, cu ajutorul unui echipament, şi donare standard. Dintr-o singură donare prin plasmafereză, un pacient beneficiază de o doză terapeutică de 3 pungi de 200 de ml. Prin donarea de sânge este nevoie de 3 donări pentru o doză terapeutică de plasmă. Şi doar spitalele care au cerut Societăţii Naţioanele de ATI să facă tratament cu plasmă pot să primească anticorpi.

Să-ţi spun acum exact cum funcţionează. O persoană care face boala Covid-19 dezvoltă anticorpi la coronavirus, aceştia fiind stocaţi în plasmă. Astfel, din sângele persoanei respective se poate extrage plasma, acea parte lichidă a sângelui care transportă prin organism proteine, nutrienţi sau apă. Ulterior plasma este folosită prin transfuzie la alţi pacienţi bolnavi. Problema este că nu toţi bolnavii pot produce plasmă care poate fi utilizată, adică nu toţi au o cantitate mare de anticorpi.

Plasma este folosită în mai multe tratamente moderne, nu doar pentru Covid-19. Specialistul în sănătate Florin Hozoc atrage atenţia asupra importanţei plasmei şi îţi spune că plasma reprezintă o resursă încă insuficientă în România.

„Este foarte important în momentul de faţă să înţelegem că această plasmă convalescentă este o resursă care trebuie colectată de la cât mai mulţi dintre pacienţii infectaţi. Acesta este şi motivul pentru care atât SUA, cât şi UE investesc sume considerabile, situate undeva pe locul 2 după sumele investite pentru realizarea de vaccinuri. În SUA, în Franţa, în Marea Britanie, în Germania sunt în derulare şi studii pentru utilizarea plasmei convalescente în vederea imunizării persoanelor care sunt vulnerabile şi care sunt în risc de a se infecta cu SARS-CoV-2”, a spus Florin Hozoc, specialist în sănătate.