Zece întrebări şi răspunsurile aferente despre investiţia în titluri de stat prin bursă
♦ Cum dobânzile acestor instrumente financiare sunt atractive, mai bune faţă de cele de la depozitele bancare, ZF, pe baza răspunsurilor primite în urma solicitărilor transmise societăţilor de brokeraj, a realizat un ghid cu privire la investiţia în titluri de stat, în care prezintă avantaje şi dezavantaje.
Din 15 iulie 2020 şi până pe 7 august 2020 se desfăşoară perioada de subscriere pentru titlurile de stat vândute de Ministerul Finanţelor, ofertă adresată exclusiv persoanelor fizice, atât rezidente cât şi nerezidente, şi care va fi listată la Bursa de la Bucureşti.
Ulterior investitorii vor putea tranzacţiona aceste instrumente financiare pe piaţa de capital având în vedere că spre deosebire de celelalte emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, care se vindeau prin Poştă şi Trezorie, cea din vara anului 2020 se vinde prin bursă.
Cum dobânzile acestor instrumente financiare sunt atractive, mai bune faţă de cele de la depozitele bancare, Ziarul Financiar, pe baza răspunsurilor primite în urma solicitărilor transmise societăţilor de brokeraj, a realizat un ghid cu privire la investiţia în titluri de stat, o rubrică structurată sub formă de Q&A (răspuns şi întrebare).
1. Cine poate investi în titluri de stat pentru populaţie?
Oferta de vânzare a celor trei emisiuni de titluri de stat (2 denominate în monedă naţională şi una în euro) se adresează doar persoanelor fizice. Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, spune că dobânzile oferite sunt atractive, mai bune faţă de cele la depozitele bancare.
2. Care este dobânda pentru aceste titluri de stat?
Pentru emisiunea denominată în lei cu scadenţa pe doi ani, cea care a atras şi cea mai mare valoare a subscrierilor până ieri seară, dobânda este fixă, respectiv 4% pe an. Pentru cea pe patru ani dobânda este tot fixă dar de 4,5% pe an, iar pentru titlurile de stat în euro pe cinci dobaânda este de 2%.
Spre comparaţie dobânda medie la depozitele noi în lei ale populaţiei cu scadenţa între 1 şi 2 ani inclusiv era la final de mai 2020 de 3,16% pe an, arată datele BNR. Pentru depozitele cu scadenţa peste 2 ani, dobânda medie era de 2,09% pe an.
3. Care este investiţia minimă?
Potrivit prospectului, valoarea minimă a unei subscrieri este de 5.000 de lei (50 de titluri) pentru emisiunile denominate în lei şi de 1.000 euro (10 titluri) pentru cea denominată în euro.
4. Când intră la tranzacţionarea la bursă?
Data admiterii la tranzacţionare este prima zi lucrătoare după data decontării tranzacţiilor aferente închiderii ofertei ( în jurul datei de 13 august 2020). Începând cu respectiva dată, poate tranzacţiona respectivele titluri orice tip de investitor (persoană fizică sau juridică).
5. Cum se pot cumpăra aceste titluri de stat?
După admiterea la tranzacţionare, investitorii pot cumpăra/vinde titluri de stat prin intermediul societăţilor de brokeraj, precum şi prin intermediul instituţiilor de credit autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa de capital. Până pe 7 august, subscrierile se pot face la un broker autorizat pentru această operaţiune de finanţare.
6. Dacă un investitor vinde titlul de stat după 6 luni, deci până în scadenţa de 2 ani, ce primeşte?
Convenţia folosită, în privinţa preţului de cotare/tranzacţionare, în cazul obligaţiunilor şi titlurilor de stat, este preţul net. Acesta reprezintă preţul care nu include dobânda acumulată, fiind exprimat ca procent din valoarea nominală a titlului. Preţul final al tranzacţiei este reprezentat de preţul netĂdobânda cumulată. În cazul în care tranzacţia se decontează „cum-cupon“, se calculează „dobândă acumulată pozitivă“ care reprezintă dobândă acumulată pe care o plăteşte cumpărătorul vânzătorului în cazul în care cumpărătorul primeşte plata cuponului curent.
Marcel Murgoci spune că în cazul de mai sus, dacă un investitor va vinde un titlu de stat (scadenţa 2 ani) după 6 luni de la data emisiunii, atunci el va primi de la cumpărător dobânda acumulată în valoare de: 100x100x4%x(180/360) â 200 lei Ă preţul net negociat (dacă preţul net ar fi 100% atunci investitorul ar primi 10.000 leiĂ200 lei â 12.000 lei).
7. Ce influenţează câştigurile din titluri de stat? În cazul instrumentelor tranzacţionate.
„Partea cea mai interesantă intervine la determinarea preţului net (cel negociat de către părţile tranzacţiei). Nivelul inflaţiei şi politica de dobânzi a BNR sunt factorii care influenţează cel mai mult câştigurile în cazul titlurilor. Preţul net al titlurilor va reflecta valoarea venitului pe care îl oferă prin cupoanele plătite. Atunci când ratele de dobândă scad, titlurile devin mai valoroase deoarece au fost vândute într-un mediu cu rata dobânzii mai mare şi, prin urmare, au cupoane mai mari. şi invers“, spune Marcel Murgoci.
8. Care sunt avantajele investiţiei în titluri de stat?
În primul rând, titlurile de stat oferă un venit neimpozabil, faţă de un impozit de 10% în cazul depozitelor bancare. În al doilea rând acestea sunt garantate de stat. Spre deosebire de acţiuni, titlurile oferă la o dată specificată un cupon, astfel că investitorii se pot baza pe respectivul venit, fără riscuri considerabile, venit care ar putea fi reinvestit.
Probabil, investitorii vor include, în portofoliile lor, titlurile de stat, în încercarea lor de a reduce riscul general al portofoliului de investiţii.
9. Dar dezavantaje?
Principalul dezavantaj este că dacă dobânzile pe piaţa monetară cresc, atunci preţul titlurilor scade. Un alt dezavantaj identificat de Marcel Murgoci este creşterea inflaţiei care ar eroda câştigurile în termeni reali. Dar acest risc taie şi din randamentele depozitelor bancare. „Risc de lichiditate, dacă ar exista un număr foarte redus de tranzacţii“, spune Murgoci.
10. A mai apelat statul român la populaţie pentru a se finanţa prin bursă?
Utima dată când statul român a apelat la bursă pentru a vinde titluri de stat a fost în anul 2015, cand a vândut emisiunea de titluri Centenar, cu scadenţa în anul 2017. Dar emisiunea din vara anului 2020 aduce o premieră, respectivă o tranşă de finanţare în euro.