De ce România are o scădere economica mult mai mică decât celelalte ţări europene, spre surprinderea tuturor analiştilor? Cei 1,2 milioane de români care lucrează în afară şi care s-au refugiat în ţară de frica coronavirus (şi pe care nu-i voiam) au salvat consumul şi guvernul Orban de la un faliment economic

În aprilie, pe la începutul stării de urgenţă, ministrul de interne Marcel Vela şi premierul Ludovic Orban au anunţat că de la declanşarea crizei coronavirus au intrat în ţară, în câteva săptămâni, 1,2 milioane de români din afară, un număr foarte mare.

Din cauza haosului organizatoric de la graniţă şi a situaţiei neclare legate de izolare, noi, cei din ţară, am arătat cu degetul spre cei care au venit din afară, acuzându-i că au adus cu ei Covidul din Italia, Spania etc., de pe unde lucrau, şi l-au răspândit în ţară.

Nu ştiu ce au adus, dar cred că cei peste 1,2 milioane de români au ţinut economia internă la suprafaţă, au susţinut consumul prin cheltuielile făcute în ţară, ceea ce, în final, a atenuat din prăbuşirea economică adusă de închiderea economiei în perioada stării de urgenţă - 16 martie-16 mai.

Dacă la începutul crizei, atunci când s-a închis economia, analiştii prognozau scăderi economice cuprinse între 7% şi chiar peste 10% pentru tot anul, acum, pe măsură ce apar rezultatele economice, prognozele sunt revizuite, de data aceasta în sens pozitiv.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, spune că, pe baza ultimelor date disponibile din mai şi iunie, şi-a revizuit cifrele pentru acest an - de la o scădere economică de 7%, acum are o prognoză de un minus de doar 5%.

Pentru T2, un trimestru în care economia a fost mai mult închisă, căderea economică este îmbunătăţită de la minus 15% la minus 12-13%.

Vineri, 14 august, Institutul Naţional de Statistică va publica datele oficiale pentru trimestrul al doilea (T2), iar analiştii, în funcţie de rezultatul oficial, îşi vor revizui prognozele oficiale, de data asta în sens pozitiv.

În T1 2020, spre surprinderea analiştilor, România a reuşit să aibă o creştere economică de 0,3%, dar cei mai mulţi au pus acest lucru pe seama lunilor ianuarie şi februarie foarte bune.

Închiderea economiei a intervenit din 15 martie.

În aprilie, o lună închisă total, cu excepţia supermarketurilor, farmaciilor, băncilor, care au lucrat non-stop, consumul a scăzut cu numai 19,5% faţă de aprilie 2019.

În mai scăderea a fost mult mai redusă, de numai 5,3% faţă de mai 2019, iar în iunie consumul a intrat deja pe plus, cu 2,9%.

Cei 1,2 milioane de români care au intrat în martie în ţară au susţinut consumul în aprilie, mai şi iunie, ceea ce a mai atenuat din prăbuşirea economică cauzată de închiderea industriei, sectorul care are ponderea cea mai mare în PIB (21% pe datele din 2019).

Deşi şi-a mai revenit (Dacia şi Ford au reînceput să producă din a doua parte a lunii mai), industria este pe minus, pentru că România depinde de comenzile marilor economii europene, în frunte cu Germania, care în T2 a avut cea mai mare scădere economică de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Ceea ce a mers mai bine a fost consumul (cu o pondere de 14,8% din PIB), care a avut o scădere mai redusă decât aşteptările, chiar dacă mallurile au fost închise.

De administraţia publică, cu o pondere de 12,7% din PIB, nu s-a atins nimeni, nu au fost scăderi de salarii sau reduceri de personal, ci dimpotrivă, aşa că datele economice din acest sector stau bine.

Din păcate avem o administraţie mare, cu peste 1,3 milioane de angajaţi, cu salarii mult mai mari decât în sectorul privat, iar acest lucru ne va costa mai încolo.

Din fericire, dacă se poate spune aşa, România are o pondere a industriei turismului (hoteluri şi restaurante) de numai 1% din PIB, şi o industrie de entertainment cu o pondere de numai 3% din PIB, ceea ce nu a fost un dezastru din punct de vedere al datelor macroeconomice, având în vedere prăbuşirile din aceste sectoare.

Ca un exemplu, Praga, capitala Cehiei, are anual mai mulţi turişti decât toată România.

Conform previziunilor Erste, cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est, România va avea în acest an o scădere economică de numai 4,7% din PIB, în timp ce Cehia are o prognoză de -7%, având în vedere că economia se bazează foarte mult pe industrie, turism şi entertainment.

Dacă România va trece prin această criză mai bine decât estimările din martie şi aprilie, revenirea este mai înceată decât în celelalte ţări din jur.

Erste se aşteaptă ca în 2021 România să aibă o creştere de numai 3,9%, iar Ionuţ Dumitru de la Raiffeisen împinge revenirea economică la nivelul din 2019 spre mijlocul anului 2022.

Asta pentru că guvernul de la Bucureşti nu are un spaţiu fiscal prea mare, aşa că nu poate injecta bani de la buget, aşa cum ar vrea toată lumea.

Conform raportului Erste, dacă Cehia are un pachet financiar de susţinere de 14% din PIB, iar Ungaria de 18% din PIB, România a pus pe masă până acum numai 3% din PIB.

În anii anteriori, Cehia a avut surplus bugetar şi acum are de unde să dea bani în economie, în timp ce noi am avut an de an deficite fiscale în perioadă de creştere economică şi acum nu prea mai avem spaţiu fiscal, spune Ionuţ Dumitru.

Plus că cei 1,2 milioane de români vor pleca din nou din ţară (poate nu chiar toţi) şi de data asta nu vor mai contribui la consum.

Pentru a susţine revenirea economică din T3 şi T4, BNR a redus din nou dobânda de referinţă de la 1,75% la 1,5% (cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani şi cred că şi din perioada comunistă), dar din păcate ponderea sistemului bancar (sub 50%) şi a creditării în economie (sub 30%) este foarte mică, şi deci această reducere de dobândă la credite nu va avea un impact de masă.

Programul IMMInvest şi celelalte programe guvernamentale - Leasing, Noua Casă - vor aduce un plus economic, dar nu vor face diferenţa.

Cu banii promişi de Uniunea Europeană, 80 de miliarde de euro, am putea trece mult mai repede prin această criză, dar capacitatea slabă a administraţiei publice de a derula proiecte europene ne va ţine mult în loc şi nu va aduce un salt economic, aşa cum este discursul politic.

Până una alta, ar trebui să le mulţumim celor 1,2 milioane de români care au revenit în ţară la începutul crizei şi au contribuit cu peste 1 miliard de euro în consum, şi în final la date macroeconomice mai bune decât aşteptările analiştilor.